Acum 10 ani, la susținerea lucrării de licență, propunerile de costume ale Cristinei Milea erau compoziții din latex cu corpuri și fețe deformate, aproape de sculptură. Când cei din comisia de evaluare au întrebat-o "unde sunt schițele tehnice de execuție pentru costume?", ea le-a spus ca nu va face niciodată costume. Viața, însă, a avut altă părere. Până acum, Cristina Milea a realizat costume pentru aproximativ 35 de spectacole de teatru.
”Răsturnarea de principii arogante nefondate s-a declanșat foarte repede”, spune ea. A colaborat cu regizori și scenografi de toate felurile: Radu Afrim, Alexandru Dabija, Radu Nica, Cristi Ban, Cristi Juncu, Florin Fieroiu, Sergiu Matiș, Cristi Popescu.
Tema ei principală a rămas reciclarea materialelor și texturilor neconvenționale. Amprenta: pictura manuală sau ce îi place să numească "umbră-forțată" în dreptul cusăturilor. Cristina povestește despre drumul ei în teatru, etapele de documentare și creație, relația cu artiștii, despre decoruri, iluzii, povești și munca infinită din spatele lor.
Am crescut în Tulcea într-o perioada în care încă nu exista teatru. Primul contact cu lumea teatrului a fost o obsesie pe care am dezvoltat-o față de "Iona" lui Marin Sorescu. A fost prima piesă pe care mi-am imaginat-o reprezentată scenic în zeci de variante, nefiind satisfăcută de conceptul propus pe scena Casei de Cultură Tulcea în `98. În realitate, nu am avut încă ocazia să mă întâlnesc cu "Iona".























