[Digital Nomads Inc] Redefinirea stabilitatii dupa 8 ani de calatorii. Paul Manea: "Incepi sa simti nevoia unui loc fix, al tau, cu lucruri aranjate pe care sa nu le muti mereu"

[Digital Nomads Inc] Redefinirea stabilitatii dupa 8 ani de calatorii. Paul Manea: "Incepi sa simti nevoia unui loc fix, al tau, cu lucruri aranjate pe care sa nu le muti mereu"

In urma cu vreo 9-10 ani, un account manager isi dadea demisia si pornea impreuna cu fratele lui prima agentie de copywriting din Romania; in paralel, se ocupa si cu scrisul freelance. Un an mai tarziu, aveau deja o baza de clienti locali si din afara si, tot pe atunci, Paul Manea isi dadea seama ca poate lucra de oriunde. 

A renuntat la iarna bucuresteana pentru un circuit in Tenerife, extins pe jumatate de an, timp in care a aflat ca "se poate", nu doar pe cont propriu. Voluntar la un hostel din sudul insulei, a intalnit instructori de yoga, profesori, programatori si antreprenori digitali care aveau ca prioritate calatoritul. Ideea de digital nomad era "noua" doar in Romania.

Chiar dinainte de a vedea soarele rasarit timp de 6 luni in Tenerife, Paul pornise un blog cu tips & tricks de calatorit low-budget. Iar dupa traseele prin Asia, India sau America de Sud, si-a dorit formarea unui hub de intalnire pentru romani interesati de digital nomadism. nomadicHUB a ramas on-hold dupa prima editie, derulata cu mai mult entuziasm decat calcule, si cu realizarea ca, "fiind o fire independenta nu-mi doresc foarte tare sa fiu responsabil de grupuri mari". Dar, cum se va observa, Paul nu e omul care sa fuga de schimbari; azi, copywritingul a trecut si el pe loc secund in favoarea ecommerce-ului, unde lucreaza cu o linie proprie de produse de sport si calatorie.

Avem un nomad digital ajuns la o maturitate pe care ti-o da calatoritul intens pe termen lung. Incepi sa nu-ti mai doresti aceleasi lucruri (inca un templu sau un munte, alt oras ori alta plaja) si, totodata, redescoperi stabilitatea; care, insa, nu mai arata chiar la fel.

Paul n-o sa renunte niciodata la calatorit, dar si-a scurtat plecarile (de la 5-6 luni la cate 2-3), in timp ce vorbeste despre formarea unor "baze" de lucru (in Romania si in Tenerife). Si iata cum mobilitatea digitala poate duce catre o stabilitate redefinita. 

In ultimul episod al seriei Digital Nomads Inc., dezvoltata alaturi de noul Mercedes-Benz Clasa A, vedem cum tranzitul intre continente, nu intre cartiere, ar putea ajunge norma pentru oameni Just Like You.

 

Paul ca angajat

Am avut dintotdeauna o dorinta apriga de libertate; inca din facultate imi cautam joburi in care sa-mi pot face singur programul si asa am ajuns in vanzari. Am vandut mai intai asigurari, apoi odorizante de masina, apoi case inteligente si altele. Am ajuns repede Account Manager si am realizat ca nu ma incalzeau cu nimic titlurile profesionale, eu voiam altceva.

In timpul asta citeam cat puteam de mult despre antreprenoriat si marketing. Invatam si la facultate, dar parca mai usor se prindeau de mine cartile citite acasa. Urmaream Business Magazin din liceu si stiam ca vreau afacerea mea, dar nu stiam exact in ce domeniu.

Nu stateam foarte mult la birou, aveam intalniri si prezentari in tot orasul, dar cand stateam, in pauze, citeam cat puteam de mult cele cateva bloguri de calatorie pe care le gaseam acum 10 ani si ceva. Si visam. Mult.

Mi se parea cel mai frumos lucru sa poti explora lumea, sa fii intr-o continua miscare si intr-un proces de invatare fara sfarsit. Intr-o anumita masura, am aceeasi viziune si acum.


Kuala Lumpur, Malaezia

 

Antreprenoriat si freelance

Cand a inceput criza, mi-am dat seama ca nu mai pot sta ca angajat, ca vreau sa fac ceva pe cont propriu. Ma preocupa de cateva luni copywritingul, parea sa-mi placa si sa am ceva inclinatie. Ii studiam pe Drayton Bird si Joseph Sugarman care povesteau despre scrisorile lor de vanzare cu ajutorul carora faceau milioane, prin mail order in special. Mi s-a parut fascinanta ideea de a vinde produse si servicii in mare parte „din condei”.

Am vazut ca nu prea oferea nimeni acest serviciu in Romania; asa ca mi-am dat demisia, fara nimic pus deoparte, si am inceput impreuna cu fratele meu prima agentie de copywriting din Romania, Atelierul de cuvinte.

In paralel am cautat clienti din afara ca freelance writer. N-a fost usor la inceput, lumea nu prea era obisnuita sa plateasca pentru texte (toata lumea invata sa scrie la scoala, nu?), dar in vreun an aveam o baza de clienti locali si din afara. Am lucrat destul de mult cu clienti din SUA ceea ce m-a ajutat sa inteleg modul lor de gandire. Dupa inca un an, mi-am dat seama ca eu chiar pot sa lucrez si sa calatoresc in acelasi timp.  

Primele trasee: Tenerife si India

Mie nu-mi place iarna in Romania si de mult visam sa plec in Thailanda. In prima iarna dupa demisie, mi-am alimentat tot felul de frici: ca n-o sa am suficienti bani, ca n-am laptop prea bun, ca nu gasesc cazare, etc. Dar in al doilea an, mi-am luat inima in dinti si un bilet de avion catre Franta - aflasem de o insula, Tenerife, unde ar fi cald iarna.

M-am "cazat" cu  Couchsurfing initial. Dupa care mi s-a parut interesanta ideea de a lucra la o ferma si am stat o luna undeva in nordul insulei. Am cunoscut oameni minunati, dar era un pic prea liniste pentru mine, asa ca mi-am cautat un voluntariat la un hostel si, in scurt timp, am gasit unul in sudul insulei, unde era mai cald.

Am locuit vreo 6 luni in Tenerife si asa am inceput sa prind gustul vietii de digital nomad. Au urmat apoi multe alte tari. Am stat o vreme in India. In America de Sud, m-am indragostit de Columbia si de vibratia oamenilor de acolo.

Sunt un slow traveler. Nu imi doresc sa bifez zeci de locuri celebre, ci mai degraba sa stau mai mult intr-un loc si sa cunosc mai bine oamenii si cultura.


Bohol, Insulele Filipine

 

"Nomazii digitali" 

Acum 7 ani, cand am plecat eu, notiunea asta nu era foarte in voga la noi; existau doar cateva bloguri de-afara care vorbeau de „location independence”. Mi se parea fascinanta ideea de a calatori si lucra in acelasi timp. Cand o mai povesteam altora, primeam tot felul de obiectii. Cunosteam doar cativa oameni care erau freelanceri, dar eram convins ca e posibil.

In Tenerife am aflat ca era un concept nou doar pentru Romania. Cat timp am lucrat la hostel am cunoscut sute de oameni care traiau in felul asta, cu tot felul de profesii: predau yoga, erau programatori, creasera produsele lor digitale, unii erau profesori sau instructori, altii dezvoltasera afaceri si calatoreau cateva luni pe an etc.

Practic, nu existau limite. Atat timp cat iti doreai cu adevarat sa calatoresti si asta era prioritatea ta, puteai gasi o solutie. 


Dejun in Sri Lanka

Imi place sa fac lucrurile altfel decat majoritatea, asa ca mi s-a potrivit ca o manusa stilul asta de viata. Nimeni nu-ti doreste raul, dar lumea isi proiecteaza in general fricile pe tine si trebuie sa inveti sa-ti urmezi visul indiferent de cei din jur. Eu am ales sa ma iau dupa oamenii al caror stil de viata imi placea.

Acum mi se pare amuzant cate frici aveam si eu la inceput. In timp am invatat ca poti fi acasa oriunde in lume, mai ales daca esti tu ok cu tine si mai ai si oameni dragi in jur. Nu ai nevoie nici de resurse financiare incredibile. Perceptia este ca cheltuiesti mii de euro pe saptamana pentru un astfel de stil de viata, ceea ce se poate face, insa realitatea este ca majoritatea nomazilor digitali cheltuiesc pana in $1.000-2.000 pe luna.

Stil de lucru. Rutina

La inceput, ai mereu senzatia de vacanta si nu iti arde prea tare de munca. Nu ai un timp stabilit de lucru si ba mai stai putin, ba mai muncesti o ora, ba mai mergi la plaja, ba raspunzi la un mail, esti mereu cumva intr-o stare de tensiune in care nu te poti relaxa si bucura complet de ceea ce traiesti, dar nici nu muncesti la adevaratul potential.

E absolut esential sa te poti disciplina cand alegi stilul asta de viata. E foarte usor sa te lasi distrat de ce se intampla in jur. Am picat si eu in capcana, dupa care am inceput sa fiu mai strict: imi aleg 2 zile pe saptamana ca weekend (de obicei in timpul saptamanii, ca sa evit aglomeratia), iar in zilele de lucru ma asigur ca incep de dimineata sa lucrez macar 2-3 ore.

Partea buna in multe din zonele tropicale si subtropicale este ca se intuneca mereu relativ devreme, pe la 6-7 PM si in special pe insule mai mici nu se intampla mare lucru, asa ca poti sta seara in casa ca sa mai muncesti putin.


De pe la birou

 

Evolutia unui digital nomad

Am pornit cu un avant foarte mare si cu dorinta de a explora, care m-au ajutat sa trec peste stresul de a cauta constant locuri in care sa stau, rute de zbor avantajoase, de a ma adapta la locatii noi, de a rezista zeci de ore in aeroport sau autocar, de a trece prin inevitabilele momente  de tensiune. E superb sa calatoresti, dar cand o faci non-stop, te oboseste. Am aflat multe despre mine ca om si m-a si schimbat mult experienta.

Dupa o vreme, am realizat ca nu ma mai incanta asa tare un templu nou, alt munte, un nou oras sau o noua plaja. Nu mai sunt omul care putea sa parcurga 30 de km pe jos intr-un oras nou, numai ca sa exploreze si sa nu cumva sa piarda vreo straduta.

Acum apreciez mult mai mult experientele deosebite. Imi place sa inchiriez un apartament sau o vila draguta si sa plec o data sau de doua ora pe saptamana in cate un day trip, sa descoper restaurante, evenimente sau ceremonii. Prefer sa merg intr-un loc pentru un anumit tip de experienta care are farmec doar acolo: Japonia in perioada in care infloresc ciresii sau in Mongolia, pentru a merge calare in stepa.

Altfel, oricum ar fi, dupa cativa ani incepi sa simti nevoia unui loc fix, al tau, cu lucruri aranjate intr-un sifonier, pe care sa nu trebuiasca sa le muti mereu si, deci, sa traiesti dintr-un troller. Nevoia apare mai devreme sau mai tarziu, in functie de personalitatea fiecaruia si de cat de intens a calatorit, dar am observat ca dupa 5-6 ani apare cam la toata lumea. 

Cel mai stresante pentru mine acum sunt impachetatul si despachetatul continuu si timpul pe care il pierd cautand cazare, rute noi, transport.

Dificultati

Cand am inceput sa calatoresc, obisnuiam sa fiu super impotriva birourilor si a programului fix. Acum am inceput sa le vad valoarea; mai ales daca ai un business si vrei sa-l cresti, ajuta sa stai o vreme intr-un loc si sa intri intr-o rutina. Pe drum il poti administra si mentine, dar e mult mai greu sa te dedici total unor proiecte noi.

Mai trebuie sa iei in considerare ca nu prea-ti vine sa mai cumperi lucruri; te gandesti mereu daca poti sa le iei cu tine sau nu. Eu mi-am dorit caine, de exemplu; am reusit sa-mi iau unul mic, cu care am si calatorit putin prin Europa, dar tot e dificil logistic.


Camarazi prin Europa

Inveti sa sacrifici unele lucruri care te tin in loc pentru mai multa libertate, incepand de la lucruri simple (nu-ti mai faci abonament la telefon), pana la lucruri mai importante (nu iti vine sa investesti, de pilda, intr-o casa mai mare, care ar sta mai tot timpul goala).

Nici de sport nu te poti tine constant, decat cu multa disciplina. In plus, alimentatia se schimba des, in functie de locul in care calatoresti. Diversitatea este buna si te stimuleaza, nu ma plang, doar ca sunt lucruri pe care trebuie sa le iei in considerare.

Este important sa-ti stabilesti prioritatile si sa alegi stilul de viata si destinatia in functie de asta. La fel de important este sa cunosti oameni cu aceleasi valori ca ale tale si sa mentii relatii de calitate.

 
Street food thailandez

 

Instabilitatea financiara

Ca freelancer sau antreprenor trebuie sa te obisnuiesti cu gandul ca nu stii exact cati bani o sa ai luna viitoare. Intr-o luna, poti castiga mult mai mult decat un angajat, in alta, poti sa nu produci nimic. 

Imi place mult conceptul de extreme ownership. Esti 100% responsabil de ce faci, cat faci si ceea ce ti se intampla. Asta este un lucru bun pentru ca iesi din zona de victimizare si ajungi intr-o zona in care tu ai puterea sa iti schimbi viata si vorba aia: the sky is the limit.

Poate fi si stresant, sigur, dar te obisnuiesti in timp. Mi se pare ca ai mai multa siguranta cand ai puterea sa-ti creezi viitorul si nu depinzi de altcineva. Intotdeauna exista solutii, trebuie doar sa deschizi ochii sa le vezi. Frica poate fi paralizanta si nu dispare niciodata de tot, inveti doar sa mergi mai departe, cu ea de mana.

 

Feedback din jur

Primesc constant intrebari de tipul „Ah, pai cum de esti in tara?” sau „Si? Pe unde mai pleci?”.

Banuiesc ca esti privit un pic ca excentric. Unii te admira, altii nu te inteleg si iti spun ca viata ta e o fuga constanta de ceva. Lumea se obisnuieste totusi cu asta destul de repede si majoritatea astepta sa vada cand te linistesti si te „asezi la casa ta”, ca toata lumea.

Majoritatea nomazilor nu vor,  insa, sa faca asta niciodata la modul traditional. Calatoritul si libertatea provoaca dependenta.


Cu yachtul in Insulele Ionice, Grecia

 

Succesul fara ierarhii

Cu cat am un grad mai mare de libertate de alegere si de miscare, cu atat ma simt mai de succes. Cu cat pot sa decid eu ce fac cu timpul meu si mai ales, ce sa nu fac, cu atat ma simt mai implinit.

E interesant si jocul profesional in care putem intra: un client mai mare, recunoastere la nivel international, un premiu, o functie mai buna in companie. Pentru mine, insa, conteaza mai mult sa ma pot intreba in orice moment daca sunt fericit cu viata mea si cu alegerea facuta si sa pot raspunde cu un „Da” sincer.

 

De unde ne scrii acum si incotro pe viitor?

In mod ironic, acum scriu chiar din Bucuresti. Am inceput sa vad si partile bune ale Romaniei si sa-mi placa tot mai mult sa petrec timp aici. Nu rezist prea mult, dar am inceput sa-mi scurtez plecarile de la 5-6 luni la cate 2-3 luni o data si sa vreau sa am o baza aici pentru a ma concentra pe proiecte. Ma gandesc si la o a doua baza intr-un loc precum Tenerife.

Nu prea mai fac copywriting pentru clienti pentru ca am decis sa ma folosesc de cunostintele acumulate pentru a imi promova propria linie de produse (de sport si calatorie, inspirate de produsele pe care le foloseam si eu frecvent, si pe care voiam sa le imbunatatesc intr-un fel sau altul) prin magazine online si de a ii ajuta si pe altii pe partea de ecommerce.

Cert este ca intotdeauna o sa vreau sa calatoresc. Nu mai vad tarile exotice ca locuri indepartate unde ajungi numai in vacanta. Globul pamantesc e pentru mine ca un fel de castel cu mii de camere; eu trebuie doar sa decid unde vreau sa dorm la noapte.

 

Ti-am tot spus, ar fi bine sa stii: nu esti legat de cladiri, orase sau tari. Nu depinzi de birou, nici macar de rutina; numai de tehnologie. Iar asta face totul customizabil. Calatorind full-time sau part-time, timp de luni sau ani de zile, parcurgand tot globul sau largindu-ti numai terenul de joaca atat cat ai nevoie.

Exploram optiunile oferite de mobilitatea digitala alaturi de noul Mercedes-Benz Clasa A intr-o serie editoriala parte din campania "Just Like You".

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info

Dosare editoriale

Branduri

Campanii

Oameni

Subiecte

Sectiune



Related