Fake news - o anatomie a mistificării sociale”, ediția a II–a - Concluzii

Fake news - o anatomie a mistificării sociale”, ediția a II–a -	Concluzii

Conferința internațională pe tema “Fake news – o anatomie a mistificării sociale”, ediția a II–a, organizată recent la București de către Asociația Română de Relații Publice (ARRP) împreună cu International Communications Consultancy Organization (ICCO), a constituit un real succes de audiență în mediul online, ceea ce probează că oamenii sunt preocupați de fenomenul știrilor false, extrem de actual.

Conferința a fost urmărita online, în direct, de peste 4.000 de personae, iar până astăzi sunt înregistrate mai mult de 26.000 de vizualizări, cumulate, pe pagina de Facebook a ARRP România și în rețeaua privesc.eu, operatorul care a transmis live online evenimentul.

Pe parcursul a aproape șase ore, experți de anvergură în științele comunicării, practicieni și teoreticieni, din România, SUA, UK, Singapore și Italia au analizat, din diverse unghiuri, fenomenul știrilor false la nivel global și național și impactul acestora, al dezinformării în general, atât asupra societății în ansamblu, cât și asupra vieții de zi cu zi a cetățeanului.

Principalele teme de discuție au fost: efectul știrilor false în economie și în alte domenii de activitate, comunicarea companiilor în era dezinformării și căi de evitare a riscurilor reputaționale; instrumente și modalități de identificare a știrilor/informațiilor false; rolul formatorilor de opinie și al social media în răspândirea sau în combaterea știrilor false, căutându-se răspuns la întrebarea: de ce oamenii cred astfel de știri?

Redăm câteva idei valoroase expuse de vorbitorii invitați la conferință.

Cesare Valli, unul dintre veteranii relațiilor publice din Europa: ”Fake-news a existat întotdeauna, sub diverse forme. Acum avem acces la telefonul mobil de dimineața până seara. Suntem bombardați cu informație, iar marea problemă este cum diferențiem sursele de încredere față de celelalte. Știrile negative vând mult mai bine decât cele pozitive. Viteza caracterizează viața noastră și, ca jurnalist, uneori nu ai timp să verifici informația (ne referim și la cei de pe platformele de fact-checking). În trecut, jurnaliștii aveau și o zi la dispoziție să verifice informațiile, acum reacția ar trebui să fie la secundă. Rețelele sociale ar trebui să încerce o reglementare în acest sens. Algoritmul ar trebui să fie folosit pentru a încerca diferențierea unor potențiale informații bune, de unele cu potențial fake news.”

 

Alina Bârgăoanu, decanul Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA și membru al Grupului de experți la nivel înalt privind știrile false și dezinformarea online al Comisiei Europene, s-a referit cu precădere la semnificația evenimentului și la demersurile la nivel european și al statelor member UE în sfera reglementării pentru combaterea fenomenului. Prezentarea sa, "Regulating a Complex and Elusive Field. European Responses to Online Disinformation", a inclus considerații privind diferite modele de reglementare (UE și state membre - Germania, Franța, Danemarca, Spania), cu scurte clarificări conceptuale. Între ideile principale expuse:

- Când vorbim despre #fakenews, respectiv #dezinformaredigitală, vorbim despre un conținut digital hibrid, foarte greu de definit, un amestec foarte complex, între frânturi de informații - de actualitate sau nu (!) - și opinii foarte marcante (cel mai frecvent "înfierbântate", "inflamate"), la care se adaugă (foarte important) circulația instantanee a acestui amestec înșelător în ecosistemul digital, prin rețelele sociale online;
- Sunt proiecte precise și planuri de acțiune, unele deja operaționale, atât la nivelul UE cât la cel al statelor membre;
- Este funcțional un sistem rapid de alertă, la nivelul Comisiei Europene, dar acesta se referă strict la informații, fără să includă opiniile exprimate în mediul digital sau răspândirea instantanee;
- Reglementările nu trebuie să vizeze conținutul – ce este adevărat vs. ce este fals, libera exprimare trebuind protejată - ci modalitățile de propagare instantanee pe platformele digitale;
- Este implementat la nivel European un cod de bune practici împotriva dezinformării, la care Google, Facebook și Twitter au aderat;
- Una dintre principalele modalități de combatere a dezinformării este să luăm urma banilor, adică cine plătește pentru un anumit conținut distribuit pe o anume platformă digitală;
- Lumea în care trăim trebuie luată ca atare. Nu ne putem întoarce la perioada pre–internet.

Precizăm că Alina Bârgăoanu este și autor al cărții” #FAKENEWS. Noua cursă a înarmării”.

 

Paul Holmes, fondatorul și președintele „The Holmes Report”: ”Nu există relații publice fără democrație, dar nici democrație fără relații publice. Relațiile publice sunt despre a ajuta oamenii să facă alegeri. Nu o să pretind că fake news este un fenomen nou, însă fake news-ul de astăzi circulă cu o viteză mare în online. Trebuie să ne asigurăm că relațiile publice transmit informații verificate cu acuratețe. De asemenea, trebuie să existe un plan de criză pentru atacurile „fake news” îndreptate contra anumitor companii. Trebuie utilizate bunele practici în social media. Platformele de fact checking au nevoie de susținerea noastră.”

„The Holmes Report" este una dintre cele mai prestigioase publicații în domeniul PR din lume, oferind analize și insight-uri ale industriei de relații publice la nivel global. Holmes este și fondatorul „Sabre Awards”, una dintre cele mai importante competiții de PR din lume.

 

Florin Șerban, profesor de jurnalism în Hong Kong, doctor în științele comunicării a vorbit de transformarea conceptului de fake news în instrument de dominație al unui regim autoritar (ex: guvernul statului Singapore). El consideră că este periculos când statele decid în mod automat ce este fake news și ce nu este fake news. Este periculoasă și abordarea de tipul “trebuie să stârpim acest fenomen” (fake news), a mai subliniat acesta. Pe de altă parte, profesorul atrage atenția asupra faptului că și dacă se fac politici, sau baze de date utile în lupta contra știrilor false, sau pentru demascarea acestora, problemele vor continua în cazul în care ele sunt folosite exclusive doar de către cei care le produc. Deși intențiile sunt pozitive, este dificilă reglementarea la nivel legislativ a fenomenul fake-news. Reglementarea la nivel instituțional referitor la conținutul rețelelor sociale va fi, de asemenea, complicată și, în schimb este mare nevoie de competențe educaționale, cursuri dedicate în școală, precum și de multă răbdare, timp și investiții pentru a ajunge la rezultate ce se vor vedea mai târziu. Este important să vedem și câte guverne vor dori în mod real să facă astfel de politici pentru combaterea dezinformării, a comentat Florin Serban.

 

Elise Mitchell, președintele ICCO: Creșterea influenței știrilor false este determinată în principal de trei factori: Scăderea încrederii pe care consumatorii o au în media tradițională; factorul de ecou generat de Facebook, datorat algoritmului care îi servește fiecăruia genul de informații pe care este deja înclinat să le creadă; și, nu în ultimul rând, declinul presei libere în numeroase țări. În acest context, Elise Mitchell propune și câteva strategii de supraviețuire informațională, pe care le-a ilustrat prin studii de caz. Pe prima o denumește “Pregătește-te!” și presupune să anticipezi posibila apariție a unor astfel de știri, alcătuind un plan de atac, pregătind din timp unul sau mai multe exemple de răspuns și fiind gata să reacționezi imediat. A doua este “Acționează repede și calm!”. Presupune să mergi direct la sursa informației false, să îți menții calmul și să afirmi clar că informația nu este adevarată, recomandând publicului să ignore sursele înșelătoare care propagă astfel de informații. A treia strategie este “Atrage-ți în discuție prietenii și susținătorii”, prezentându-le situația, spunându-le ce vei face în această privință, felul în care ei pot fi de ajutor și neuitând să te adresezi și către micro-influencers. Cea de a patra strategie este “Spune-ți povestea”. Prezintă cifre și fapte relevante, folosește cât mai multe referiri vizuale, intră în conversația generată pe acest subiect și, în viitor, să fii cât mai proactiv.

 

Dumitru Borțun a spus că, în loc de război informațional, poate ar trebui să spunem război al semnificațiilor, pentru că aici s-a ajuns în această epocă post-adevăr. El consideră drept o naivitate împărțirea știrilor în false și adevărate. Respectul pentru adevăr, diferența dintre doxă și episteme, a reprezentat o preocupare încă din Grecia antică.

 

Conf. Dr. Mihai Craiu, medic pediatru, a vorbit despre efectele nocive ale faptului că, încă de acum trei ani, trei sferturi din pacienți, în caz de boală, înainte de a merge la medic, se tratează cu ajutorul dr. Google, unde nu toate informațiile sunt reale. Astăzi, această estimare este subevaluată, deoarece în caz de boală, cei mai mulți se adresează internetului. Dr. Mihai Craiu a creat, tocmai pentru a contracara fenomenul, Spitalul Virtual pentru Copii, în dorința de a aduce educația medicală către părintele tânăr, un demers care a dat rezultate. El a prezentat cel mai vast domeniu de fake-news din medicină - respectiv tema vaccinării, care prin dezinformare a produs epidemii și drame.

 

Adrian Moraru, director IPP: Fenomenul știrilor false se suprapune peste dispariția jurnaliștilor care să producă știri adevărate.

 

Cristian China-Birta, consultant social media, spune că este dificil de luptat cu fake news. El a atras atenția asupra faptului că există kit-uri de cca. 70 de dolari pentru creatori de fake-news.

 

ARRP a oferit tuturor participanților la conferintă Ghidul de validare și verificare a informațiilor - tratament de bază contra Fake-News, instrument elaborat de Ella Nica, Vicepreședinte ARRP, ca răspuns la necesitatea tot mai stringentă de a găsi instrumente practice, simple, gratuite și la îndemână în depistarea știrilor false:

“Fenomenul fake news s-a dezvoltat pentru că a folosit cuiva care a investit. Informația, evident, poate fi furnizată și diseminată, în online în special, de către oricine. Acest lucru nu prea se poate schimba, însă putem ști cum ne alegem sursele de informare”, se artă în partea introductivă a ghidului aflat pe pagina web a ARRP.

 

Conferința organizată de Asociația Română de Relații Publice cu tema „Fake News, Anatomia mistificării sociale”, ediția a II-a poate fi urmărita, integral online.

Partenerii conferinței: Kaufland România, BDR Associates și BCR.
Evenimentul a fost susținut de Jump to SMART-ERomania, Perfect Ltd. Co, COMM360, Babylon Consult și Godmother și Media Image.

Partenerii media ai evenimentului: Adevărul, AdPlayers, Agerpres, Europa FM, IQads, Naţional FM, SMARK, Pagina de media, PR Romania, PRwave, România Liberă.

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info

Godmother

Suntem BTL din cap pana-n picioare. Suntem BTL pana la ultimul por si suntem BTL cum nu s-a mai pomenit.   Putem adauga un plus digital oricarei activari in-store, oricarei promotii, oricarei lansari de... vezi detalii »

Festivaluri

Subiecte

Sectiune

Dictionar



Related