Civismul este un capitol nou și destul de scurt al istoriei recente a Romaniei. Dar foarte important. Implicarea civica a inceput timid la noi, dar, treptat, oamenii au inceput sa prinda curaj, sa ii inteleaga importanta si sa se bucure de recompensele ei. Felul în care a evoluat activismul civic în România poate fi văzut cel mai bine în povestea de 10 ani a Galei Premiilor Participării Publice și a premianților ei. La inceput, povestile premiate la Gala erau mai degraba exceptii, intr-un context in care civismul parea mai degraba un concept abstract, povesteste Silvia Boeriu, Manager Comunicare la CeRe.
Multi premianti spun pe scena Galei: “la inceput mi-au spus ca sunt nebun”. La Gala le arătăm nu doar ca nu sunt nebuni, dar ca prin ceea ce fac, contribuie la o o societate sanatoasa, in care relatia dintre cetateni si institutii nu e e una bazata pe supunere.
Vorbim cu Silvia in interviul de fata despre ce ii uneste pe cei care se implica in problemele societatii si insista sa schimbe lumea in bine, despre efectele pandemiei asupra societatii civile si care sunt cele mai importante etape ale activismului civic in ultimii ani:
Istoria Galei
Am inceput sa organizam Gala Premiilor Participarii Publice acum 10 ani, din dorinta de pune lumina pe acele povesti civice, care au schimbat in bine diversele probleme ale comunitatilor. Atunci si acum aratam ca balanta de putere dintre cetateni si administratia publica, poate fi inclinata spre respectarea dorintelor si nevoilor reale ale comunitatilor. La inceput, povestile pe care le premiam la Gala erau mai degraba exceptii, intr-un context in care civismul parea mai degraba un concept abstract. Sa ne imaginam cu ce curiozitate priveam acum 10 ani povestea unei femei dintr-o comuna, care s-a dus constant pe capul consilierilor locali si primarului pentru a-i convinge sa pietruiasca strazile sau sa repare urgent podul spre dispensar. Cati dintre noi se gandeau acum un deceniu sa dea in judecată consiliul local pentru ca nu este transparent cu modul în care sunt cheltuiti banii publici sau pentru ca nu a organizat dezbatere publica pentru aprobarea bugetului local?
Gala este oglinda felului în care a evoluat activismul civic în România. Daca la inceput organizatiile erau protagonistii principali ai Galei, incet, incet, cetatenii “neoengisti” sau grupurile civice au inceput sa devina din ce în ce mai vizibili pe scena participarii publice. Acesta a fost înca un semn că activismul devine un instrument folosit la o scară mai larga. Povestile de participare pe care le-am premiat la Gala in toti acesti ani sunt parte din efortul civic colectiv, care a facut ca puterea cetateanului in fata institutiilor publice sa conteze din ce în ce mai mult. Gala a fost incă de la inceput un eveniment inedit pentru ca aduce in fata exemple concrete, care au inspirat un număr tot mai mare de persoane și organizații să se implice. Dacă la primele editii inscrierile la Gala erau destul de putine, evenimentul a adunat an de an tot mai multe proiecte inscrise in competitie si un public din ce in ce mai larg.
Gala Participarii publice 2016
Ce inseamna acum Gala Participarii Publice
Scopul Galei a ramas acelasi, de a le aprecia public eforturile persoanelor, grupurilor civice si organizatiilor care obțin schimbări în bine pentru comunități, prin demersuri de advocacy. Multi premianti spun pe scena Galei: “la inceput mi-au spus ca sunt nebun”. La Gala le arătăm nu doar ca nu sunt nebuni, dar ca prin ceea ce fac, contribuie la o o societate sanatoasa, in care relatia dintre cetateni si institutii nu e e una bazata pe supunere. Chiar daca in ultimii ani au existat multe initiative civice care au avut o oarecare vizibilitate in presa, iar in orașele mari s-au format grupuri comunitare informale, este inca nevoie de dozele de inspiratie pe care le aduc povestile civice ale Galei. Cele mai multe dintre subiectele premiilor sunt despre schimbari de care ne bucurăm cu totii – despre schimbari locale, la scara blocului, in cartier sau sat, cat si despre legi mai drepte in educatie, mediu sau sanatate.
Pentru ca anul trecut nu am organizat Gala, pentru editia de anul acesta cautam povesti civice derulate in 2019 si 2020. Suntem convinsi ca si in contextul pandemiei au existat multe initiative individuale sau colective, care au convins administratia sa-si faca mai bine treaba in legatura cu diversele subiecte semnalate de cetateni, grupuri sau organizatii.
Cum ati regandit editia din 2021
Anul acesta Gala se muta din sala de teatru, cinema sau muzeu, unde am organizat-o anii precedenti, la premianti “acasa”. Vom merge sa-i cunoastem si sa-i premiem pe oamenii Galei in comunitatile din care provin, acolo unde au obtinut schimbarea. Pentru noi, acest format nou – Gala itineranta – va aduce noi experiente autentice de conectare cu premiantii, dar si oportunitatea de a implica noi publicuri in povestea si mesajele Galei. Mesajul Galei – Le facem statuie oamenilor civici – va fi literalmente pus in practica. Fiecare premiant va primi o statuie, ca un simbol al recunoasterii eforturilor pe care le-au facut pentru comunitate. Si, culmea, vorbim despre acesti lideri locali necunoscuti, care nu asteapta sa le faca cineva statuie. Ei bine, noi am decis sa le facem statuie, pentru ca merita, iar povestile lor au nevoie sa fie mult mai des auzite.
Anul acesta vom avea si un premiu special oferit in urma votului publicului, in completarea premiilor care vor fi decise de juriul desemnat al Galei. Avem in plan si sa oferim granturi de 1000 Euro premiantilor, iar in aceasta perioada suntem in cautare de sponsorizari pentru a sprijini financiar cele 10 premii.
Cum a evoluat civismul in Romania
Protestele masive din ultimii ani si incalcarea constanta de catre autoritatile publice a drepturilor cetatenilor si principiilor democratice, au ascutit atentia publicului fata de derapajele guvernantilor. Sentimentul colectiv de frustrare in fata abuzurilor administratiei la adresa cetatenilor a determinat un public din ce in ce mai mare sa fie mai alert la modul in care se iau deciziile publice. De la primele 4 grupuri civice din Bucuresti, la formarea carora am contribuit acum 10 ani, sunt in prezent peste 20 de grupuri de initiativa active. Aceste grupuri s-au format pornind de la nemultumirile oamenilor in legatura cu probleme ale cartierului sau ale orasului, care nu si-au gasit rezolvare din partea autoritatilor.
Ceea ce este interesant este faptul ca grupurile care au deja experienta in demersuri civice sunt contactate tot mai des de persoane sau grupuri care au nevoie de ghidaj. Cele mai multe astfel de grupuri sunt formate din 3,4 oameni activi care au o constanta de implicare civica. Acestor oameni li se aduna alaturi vecini, organizatii si alti membri ai comunitatii interesati de subiect. Impreuna se ocupa in timpul liber de petitii, postari in social media sau comunicarea cu sustinatorii. Exista o diversitate de varste si preocupari in randul lor si, astfel, energia civica din grupuri are sanse sa ramana vie pentru mai mult timp. Partea buna este ca cetatenii obtin rezultate daca lucreaza impreuna si reusesc sa urmareasca rezolvarea unor subiecte de interes pentru grup pe o perioada mai mare de timp. Partea mai descurajanta este ca acest avant civic se stinge de indata ce subiectul pentru care a militat grupul a fost rezolvat sau amanat la nesfarsit de autoritati.
Premianti 2019
De ce e nevoie pentru a antrena civismul in Romania
Cred ca nevoie sa se vada cat mai multe exemple concrete de schimbari obtinute prin implicare civica. Povesti despre cum cineva a reusit sa rezolve problema iluminatului public la el pe strada, povesti despre cum un grup civic a pus presiune pe primarie sa fie consultat atunci cand se face bugetul local, povesti despre oameni care traiesc la sate si nu mai accepta ca personalul medical sa-i trateze fara consideratie pe romi sau pe cei care traiesc in saracie crunta. Daca am vedea mai multe astfel de povesti in presa sau pe retelele sociale cred ca ne-am pune mai des intrebari despre puterea noastra de cetateni de a schimba ce nu merge bine in jur.
Mai e nevoie și de mai multă deschidere din partea autorităților, care să le dea oamenilor încredere că dacă vor vorbi vor fi ascultați.
Efectele pandemiei asupra societatii civile
Multe organizatii neguvernamentale care acorda servicii beneficiarilor lor au pierdut contactul direct cu acestia, urmare a regulilor de distantare sociala. Alte organizatii care lucrau inainte cu zeci si sute de voluntari au avut de suferit din aceleasi motive. Sunt organizatii care nu au mai putut lucra cu copiii din centrele de plasament, alte organizatii care nu au mai putut organiza evenimentele de care depindea intreaga lor activitate. Pentru tot segmentul neguvernamental este o perioada foarte dificila, in lipsa proiectelor si finantarilor.
In perioada de carantina totala ne-au atras atentia promptitudinea cu care diverse grupuri informale și organizații s-au mobilizat pentru a-i ajuta pe varstnici cu alimentele necesare sau să răspundă altor probleme ale comunităților. Ne-au impresionat si organizatiile care s-au mobilizat pentru a atrage cat mai mult sprijin financiar pentru sectorul medical si toate proiectele curente de voluntariat care pun umarul sa ajute statul sa gestioneze mai bine criza sanitara. Au fost si multe exemple de demersuri civice fara legatura directa cu prioritatile impuse de pandemie. Un grup de organizatii a organizat in Bucuresti un forum al cetatenilor, cu candidati la Primaria Capitalei, iar Asociatia Partener pentru Tine a reusit sa determine Spitalul de Urgenta Arges sa doteze cabinetul de ginecologie din ambulatoriu cu ecograf pentru urmarirea sarcinii. Noi, alaturi de organizatiile din “Grupul ONG-uri pentru cetatean” am avut diverse reactii publice despre restrangerea spatiului civic prin unele masuri abuzive date de reprezentanti ai institutiilor publice pe perioada starii de urgenta (www.stareademocratiei.ro).
Ce ii uneste pe premiantii Galei
Oamenii Galei sunt in primul rand hotarati. Nu accepta “nu se poate” sau “lasa ca rezolva altcineva, nu e treaba mea”. Apoi, sunt foarte perseverenti, nu se lasa pana problemele pe care le doresc rezolvate nu ajung la masa la care se iau deciziile.
