Ce-mi doresc eu mie

Cand am primit invitatia de a scrie pentru Insider, mi s-a sugerat ca as putea vorbi despre art director-ul cu care mi-ar placea sa lucrez. Evident ca non-conformismul, pe care se presupune ca il avem noi cei din publicitate, ar fi trebuit sa imi canalizeze cuvintele intr-o cu totul alta directie, marca a rebelului ce se regaseste in orice creativ care se respecta.

Ei bine, chiar asta am sa fac si nu pentru ca as avea o placere nebuna de a bate campii, ci pentru ca nu pot trece cu vederea fericitul eveniment din viata cuplului Monel si Irinica. Studentele extaziate de pe linia lui 601 preluasera stirea inca din timpul cursurilor, probabil de la Radio Sant, si o dezbateau cu efervescenta in drum spre casa, angajandu-se in polemici cu privire la alegerea numelui, a destinului pe care il va avea nou-nascutul si bineinteles cand va avea loc prima sa aparitie televizata. O premiera demna de luat in seama, un moment in care au fost intervievati toti participantii la proces, cu exceptia micutului!?

Se vede ca vestea se raspandise mai repede decat cutremurul din aceeasi zi, nefiind exclus ca miscarea placilor tectonice sa fie fost un semn al zeilor ce i-au suras pruncului. Cert e ca evenimentul s-a bucurat de o mediatizare intensa, platita sau nu, si ca a ajuns la urechile tuturor. In aceeasi zi, la Ateneul Roman a avut loc un recital cu lucrari din Beethoven, Schubert si Hindemith, la cinema a rulat filmul Cartita si in diferite teatre s-au jucat piese precum Burghezul gentilom sau Hamlet Machine. Lucruri pe care le stia toata lumea, nu-i asa? Se pare ca avem apetit innascut de a da atentie doar maruntisurilor si mai putin lucrurilor care chiar conteaza. Avem o Capitala Culturala Europeana, suntem mai "cetateni" decat am fost vreodata, dar inca ne lipseste spiritul.

Toata povestea asta duce oarecum catre subiectul pe care ar fi trebuit sa il abordez de la bun inceput - tiparul art director-ului pe care mi l-as dori in echipa. Si spun asta pentru ca nu bag in seama lucrurile de fatada, ci pe cele care definesc omul cu care lucrez. Vreau sa am alaturi un prieten si nu un coleg de munca, un om care gandeste si nu un executant, o persoana ce crede in ceea ce face. Situatia din anii '60-'70 cand graficienii (art directorii de astazi) erau simple extensii ale copywriter-ului nu mai e acceptata de mult, dar din pacate se mai gasesc si in prezent cazuri de oameni care doar "fac" , isi iau salariul si se duc acasa impacati cu gandul ca s-au achitat de sarcini. E destul de greu sa dai peste o echipa in care si copywriter-ul si art director-ul sunt de acelasi nivel si pe aceeasi lungime de unda. De cele mai multe ori, unul il trage pe celalalt pana cand lucrurile se misca in directia buna. Doar ca vointa trebuie sa existe de ambele parti.

In definitiv sa lucrezi in publicitate nu-i chiar atat de greu. Mai dificil e sa dai de oameni alaturi de care sa poti spune ca ai putea lucra la nesfarsit, fie ei de la creatie, client service, PR sau productie. Pentru ca atunci cand dispare placerea, nu prea mai are rost sa stai prin preajma. Si apropo, eu nu imi doresc alt art director!

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info

Sectiune



Related