Cazul GSP. Relația abuzivă de putere dintre publicitate & presă

Relația de putere dintre publicitate și presă, în România, este instabilă și abuzivă. Cu cât veniturile instituțiilor de presă depind mai mult de sursele din publicitate, cu atât mai mult editorialul este mai vulnerabil. Când cumpără publicitate, unele companii vor să cumpere și influență asupra conținutului. Iar când linia de separare între editorial și publicitate este subțire, au de suferit și presa și industria de publicitate. 

Cazul GSP este un astfel de caz de abuz. Un articol publicat în Libertatea arată cum redacțiile Libertatea și Gazeta Sporturilor, deținute de Ringier, au refuzat cererile unor manageri din conducerea Ringier de a arăta în avans articolele despre firmele de jocuri de noroc care sunt clienți de publicitate și apoi compania a cerut plecarea redactorului-șef al GSP, Cătălin Țepelin. 

Peste 70 de jurnaliști de la Gazeta Sporturilor și Libertatea au reacționat și au semnat o scrisoare de protest. 

”Ingerința comercialului în editorial este interzisă de legea românească, de jurisprudența CEDO și de propriile reguli ale grupului de presă Ringier, prevăzute în Codul de Conduită. și în Editorial Mission Statement unde este statuat: „Jurnaliștii noștri sunt neînduplecați în fața influenței din partea persoanelor, companiilor și autorităților”, arată scrisoarea jurnaliștilor. 

Într-un articol publicat în GSP, Cătălin Tolontan povestește, dincolo de opinie, faptele care au dus în acest punct. Materialul se încheie așa:

”De aici înainte este, în primul rând, responsabilitatea societății românești. Ea decide dacă va accepta ca ziarul de sport fondat în 1924, ziarul care a însoțit primii ani de sport ai lui Ivan Patzaichin, Nadia Comăneci, Elisabeta Lipă, Cristian Gațu, Gică Hagi, publicația a sute de campioni și milioane de microbiști, va reuși să sărbătorească liber, în 2024, un secol de existență. Iar aceasta reprezintă singura opinie a unei succesiuni de fapte seci”.

Responsabilitatea jurnaliștilor este de a ține piept influențelor externe de orice fel asupra editorialului, de a le semnala și de a protesta față de ele. 

Dar și companiile, agențiile de publicitate și cititorii au un rol important în a stopa astfel de abuzuri. 

Responsabilitatea industriei de publicitate

Într-o postare pe Facebook, Șerban Alexandrescu le cere colegilor din publicitate solidarizarea cu jurnaliștii GSP & Libertatea.

”Mi se pare ca in chestiunea asta avem datoria de “cetateni mediatici” sa iesim cu oale si tigai si sa facem scandal in digital, de capul nostru.

De asemenea, si tot din principiu, mi s-ar parea ca avem datoria sa facem scandal si “cu clasa”, organizat - adica cu organizatia profesionala din care facem parte - vis a vis de abuzul de acum.

Uite, de pilda cu IAA Romania - unde sunt prezenti si advertiserii. Ar avea mai multa greutate. Si poate ar demonstra si ca nu vrem sa ajunga pana si industria huselor de telefoane sa vrea “sa vada inainte” articolele despre ea”, scrie Șerban Alexandrescu.

Un model nesustenabil

Dragoș Stanca, Managing Partner Thinkdigital, spune că problema principală ține de faptul că  ”jurnalismul în interes public nu mai are, în 2023, un model de business sustenabil”.  

”Amestecul conținutului scris pentru cititori, în interesul cititorilor, cu cel comercial e greșeala (nu doar etică, ci și logică) brevetată de big tech și preluată, apoi, ca "model de business" de o întreagă industrie care se ocupa, odinioară, cu cu totul altceva.

Mai exact, de informarea - nu de manipularea oamenilor în vederea obținerii de profit. Ce nu i-a zis nimeni lui Zuck când a inventat aberația numită “news” feed e că știrile de interes public sunt făcute cu gândul la… public.

Nu la clientul de publicitate, patron, partid care plătește propaganda ori la algoritmul care "livrează" prompt banii din sisteme automatizate, pe criterii strict calitative.

Companiile care decid să abdice de la acest principiu esențial doar cu gândul la profit au, desigur, libertatea să facă asta. Doar că, în acest caz, nu mai pot pretinde că fac jurnalism - adică public interest content. Ci doar conținut media”, scrie Dragoș Stanca pe Facebook.

O boală veche

Dan Sociu povestește pe Facebook despre un alt caz de acest fel, de acum 12 ani, când lucra la Think Outside the Box. 

,,Agenţia de publicitate McCann-Erickson România a ameninţat voalat conducerea Adevărul Holding că-şi va sfătui toţi clienţii să-şi retragă reclamele produselor din paginile ziarelor editate de trustul de presă, invocând o serie de articole ce ar fi lezat interesele companiei Coca-Cola, aflată în portofoliul său. Materialele de presă invocate fuseseră însă publicate de administratorii site-ului „Think Outside the Box", produs media doar găzduit de platforma www.adevarul.ro, şi complet independent editorial de trustul Adevărul Holding.

Vineri, 6 mai, Adevărul Holding a decis întreruperea colaborării cu site-ul Think Outside the Box (TOTB), invocând „disfuncţii grave în colaborarea editorială comună şi de promovare reciprocă". Colaborarea dintre cele două produse media, începută cu şase luni în urmă, a fost ruptă din cauza a cinci articole despre băutura răcoritoare Coca-Cola, redactate şi publicate de TOTB în preajma aniversării a 125 de ani de la înfiinţarea companiei americane. Cauza care a dus la încetarea colaborării a fost calitatea îndoielnică a materialelor publicate de TOTB”, arată postarea lui Dan Sociu. 

În România, influențele politicului și ale companiilor în presă constituie o boală veche, dar e important să vorbim despre ea și să îi găsim tratament. Radu Burnete, Director Exevutiv Confederatia Patronala Concordia, spune că modelul tradițional de media trebuie regândit pentru a câștiga această luptă. 

Ce vedem în cazul Libertatea/GSP este un simptom nou, într-o maladie veche căreia dacă nu-i dăm de cap ne va da ea nouă. Este mai mult decât evident că modelul de presă liberă și autonomă care a contribuit la consolidarea democrațiilor moderne (cu toate problemele ei) nu mai este sustenabil după apariția internetului din ample motive pe care le știm cu toții.

Nu există oameni liberi fără acces la informație liberă de calitate. Problema fundamentală așa cum o văd eu este una de intermediere financiară. Există suficienți oameni dispuși să plătească sau să investească în presă de calitate doar că după dezagregarea produsă de internet și de rețele de socializare nimeni nu a reușit să refacă acest canal financiar între public și jurnaliști.

Presa de investigație are cel mai mult de suferit pentru că ea nu are cum să facă profit, este un bun public pe care o mare gazetă trebuie să și-l asume sau cetățeni donatori cum se întâmplă în clipa de față, dar nici asta nu știu ce sustenabilitate are pe termen lung. Și publicul se poate supăra deși are nevoie să audă chiar și lucruri care nu-i convin. E o mare problemă ce se întâmplă cu presa, iar în România situația este aproape dramatică, scrie Radu Burnete. 

Presa depinde de cititorii ei

Jurnalista Elena Stancu crede că cazul GSP este ”un pas uriaș pentru credibilitatea presei românești și pentru încrederea în ei a jurnaliștilor”, iar miza este uriașă, mai ales cu un an înainte de alegeri. 

”Apelul acestor jurnaliști este un strigăt de luptă, dar și un strigăt de ajutor: „Vom acționa, prin toate mijloacele legale, pentru a apăra dreptul publicului românesc la o presă independentă”, au spus ei.

Este mare nevoie ca cititorii români să le stea alături acestor jurnaliști. Pentru că jurnaliștii aceștia curajoși nu luptă pentru pâinea lor, ci pentru libertatea noastră de a fi informați, mai ales când în 2024 alegerile europarlamentare, locale, legislative și prezidențiale se vor organiza pentru prima dată în România în același an. Miza este uriașă.

Jurnaliștii aceștia curajoși luptă pentru democrație, care are nevoie de presă liberă ca de oxigen. Să le fim alături, pentru că responsabilitatea unei prese libere și de calitate nu e doar pe umerii lor; cititorii sunt responsabili în egală măsură. De cititori depinde ce fel de presă vor să consume și în ce fel de jurnalism sunt dispuși să investească. Iar cititorii români ar trebui să fie pregătiți să iasă în stradă pentru dreptul lor de a fi informați”.

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și ActiveWatch și-au exprimat solidaritatea cu jurnaliștii Gazeta Sporturilor și Libertatea și acuză trustul Ringier că încalcă independența editorială a jurnaliștilor.

”Într-o perioadă în care atât în România, cât și la nivel internațional, presa trece printr-o criză profundă de credibilitate, independența în fața ingerințelor editoriale (că sunt ele comerciale, politice sau venite din partea patronatului) și loialitatea față de interesul public sunt cele mai de preț bunuri ale unei instituții media”, arată comunicatul celor două organizații.

Pentru ca presa să aibă o șansă adevărată în această luptă, e nevoie de mai mult. E nevoie și de reacția companiilor și a agențiilor de publicitate, care au o responsabilitate la fel de mare față de libertatea presei și un rol esențial în a apăra accesul liber la informații, vital pentru orice societate sănătoasă.