[Creativitatea de zi cu zi] Alex Icodin: Un creativ bun face cu munca lui un loc mai frumos pe unde a trecut. Așa măsor munca mea sau a celorlalți

"S-a mai făcut". Unul din cele mai mari obstacole în fața creativității, sursă de presiune și frustare, dar și de glume printre creativi. Da, toate s-au mai făcut. Dar aici intervine măiestria: să vii cu ceva nou, în urma abilităților câștigate greu, în zeci de mii de ore, crede Alex Icodin, designer de brand OPEN VIEW studio. Creativitatea înseamnă antrenament, muncă, repetiție, tehnică. Înseamnă și scop. 

"Cred că și creativitatea pusă în slujba unui scop bun are sens. De fapt, ar trebui să vorbim mai mult despre asta. Vine o vreme când îți dai seama că ai un rol și m-aș bucura să ne folosim ideile pentru cauze bune. Cred că întoarcerea la sens și lucruri morale i-ar face pe creativi mai fericiți și productivi", spune Alex.

Povestim cu Alex Icodin în continuare despre vremurile în care creativitatea însemna cum să faci omletă fără ouă, dar și despre cele de acum, în care inspirația așteaptă la un click distanță, despre cum se antrenează mușchiul creativ și unde își găsește resursele de inspirație când intervin blocajele. 

Definiția personală a creativității

Am fost norocos că am prins experimentul Zaica în niște timpuri destul de gri, când creativitatea însemna cum să faci omletă fără ouă și clătite din apă minerală și făină. Vremurile grele creează spirite tari, făcute să supraviețuiască. Zaica Dorel a fost un prof atipic, un mentor și un schimbător de perspective. Făcea exerciții de imaginație pornind de la obiecte și simboluri simple, cu copii de clasa a 5-a. Metaforele vizuale, formele în care citești alte sensuri decât cele cu care ai fost obișnuit, erau pe masa de lucru în atelierul lui de la Tonitza, cuib de mici artiști.

Din generația mea și din cele ulterioare, mulți art directori, ilustratori și designeri au prins primele tehnici de creativitate de la Zaica. Așa că profit de introducerea asta lungă să pun accent pe începuturi. Eu cred că perspectivele tale de creativ au la bază niște fundamente pe care le înveți în școală. Am observat în practică, cei mici sunt imaginativi și nu au bariere. Dar cu timpul regulile le cam îngustează viziunea. Șmecheria este să adaugi noi tehnici prin care să îți folosești imaginația și să combini lucruri, dar să păstrezi libertatea de mișcare a gândului. Cel mai frumos, dar și cel mai greu, este să păstrezi nelimitată în gândire. Pare că mă contrazic, nu? Ca să încalc reguli trebuie să ma programez :)

Dacă în perioada în care lucram în agenții ca art director vroiam să impresionez lumea pe cele mai mari outdoor-uri, să mă vadă mama la TV, azi mi-ar plăcea să rămân în mintea copiilor ca deschizător de drumuri. Nelimitarea lor îmi dă și mie aripi și mă obligă să dau refresh la ce știam până acum.

Ce a intervenit odată cu experiența

Experiența mi-a adus procese de lucru și disciplină. Creația are nevoie de tehnici și de instrumente. Degeaba ai un gând bun dacă nu ai mijloace să îl pui în practică. Și partea bună este că procesul de învățare nu se oprește niciodată. Eu mă inspir ca designer din arte vizuale, din teatru, din muzică, din atelierele cu studenții mei la FCRP (SNSPA). Dar mai ales din lucrul alături de cei mici care știu să pună întrebări la care nu te aștepți. Surse atipice: târgurile de vechituri, unde mă pierd cu orele printre cărți, poze vechi, instrumente din alte epoci, haine ciudate, stau de vorbă cu cei aduși de viață acolo și aflu povești emoționante.

Tabieturi, shortcut-uri, rețete de a invoca creativitatea

Cred că fiecare creativ are niște instrumente la îndemână cu care își pornește motoarele. Al meu e clasic, în 4 timpi. Să încep devreme până nu sună telefoanele. Să mănânc ceva bun dar puțin, ca să nu mă încarc. Să îmi deschid caietele, tableta, fereastra și să întind linere și creioane. Să mă joc cu ideile până vine cea care îmi face cu ochiul. Ideile cele mai bune mi-au venit într-o stare de plutire, la volan, pe bicicletă, în mers prin oraș sau mâzgălind pe zeci de pagini. Am nevoie să mă încarc de material, de imagini, de sunete, înainte de a lucra. Dacă te trezești cu fereastra către o grădină frumoasă ai șanse mai mari să lucrezi bine.

Mi se par tabieturile pe care le vezi în filme, țigările și cafeaua, un clișeu care are puțină legătură cu realitatea. Pe fiecare îl poate porni altceva. Unii se trezesc și își plimbă câinele prin parc, alții aleargă înainte să se trezească lumea să meargă la serviciu. O treabă mișto învățată de la niște profesori șmecheri: urmărește ce faci când te plictisești. Acolo sunt niște lucruri care au legătură cu pasiunile tale. Dacă le crești o să fii un om fericit care lucrează cu plăcere.

Cum îți antrenezi creativitatea

In primul rand imi cresc talentul de a observa lucruri. Am calatorii de documentare, ma uit mereu dupa scrisuri si logouri sa imi imbogatesc cultura de brand designer. Citesc, stiu ca pare demodat, dar experienta transmisa de oamenii cu idei prin cuvant scris ma pune in modul Sport.

Merg și eu la ateliere făcute de alți profesori. De cativa ani, de exemplu, mă bucur de experiența adusă în comunitatea designerilor de Bucharest Graphic Days, unde vin profesioniști din alte țări, dar și de-ai noștri. Pe lângă expozițiile cu diverse tematici, lucrul alături de creativi de vârsta ta dar și mai tineri, în același atelier pentru câteva zile, te repune într-un context în care ieși din zona de confort. Artiști în design ca Marcin Markowsky, Agata Kulczyk, Sabina Kipara, au multe de oferit și un spirit jucăuș pus pe experimente. În online mă inspiră podcastul Martinei Flor, artistă pe care o urmăresc de mulți ani, un designer generos care oferă mult comunității globale de artiști grafici.

Am o listă mare de oameni pe care îi urmăresc, cumpăr cursuri de la ei, instrumente de lucru: fonturi, brush-uri, gadget-uri, merch, să le încurajez business-ul. Un lucru pe care îl fac constant în ultimul an este să merg la MNAR la atelierele făcute în muzeu de artiști curatori, o menționez pe Diana Barabas, profesionist care a lucrat ani buni în Statele Unite ca formator și azi te plimbă prin tehnici vizuale diferite, de la sculptură, modelaj, vitraliu la multe altele, odată cu traseul inițiatic printre lucrări de artă. Cred că e dăunător creatorilor din publicitate să se alimenteze doar cu lucruri gata făcute tot din același domeniu. Se ajunge la saturație, toate ideile și execuțiile par din același film și nu mai există diferențiere. Las aici și o invitație la pescuit, pentru creativi care împart același hobby, e un loc bun pentru idei noi si capturi de poveste.

Obstacole

Pentru blocaje, că vin și alea inevitabil, apelez tot la instrumente. Pe mine mă scot din ritm mailurile și telefoanele sau notificările. Dar cel mai tare mă face neproductiv multitasking-ul. Am avut ani în care mă mândream cu asta… mama ce tare sunt, uite cu câte jonglez. E o minciună. Dacă vrei să faci performanță trebuie să fii mai organizat și să le iei pe rând. Mă trezesc cu o problemă de rezolvat și intru în viteză, nu mă opresc în halte pentru fiecare altă poveste. Ușor de zis, e o luptă aici.

Între colegi aveam gluma cu: s-a mai făcut. Asta era moartea pasiunii… treptat am înțeles că mai toate s-au făcut. Marile gânduri s-au spus deja. E foarte greu să vii cu ceva nou. Dar aici intervine măiestria designerului, să ilustreze diferit, cu o tehnică îmbunătățită, cu abilități câștigate greu în zeci de mii de ore.

Prietenii, bipezi și patrupezi sunt cei care mă scot din criză. Am numai animăluțe salvate dar de fapt ele m-au salvat pe mine. La fel cum consider că prietenii buni sunt și puțini și esențiali supraviețuirii unui creativ. Crește un prieten, plimbă un copil, adoptă un animal abandonat, fă voluntariat undeva, plantează niște pomi. Am o grădină mare și am ieșit cu plantele în stradă când nu am mai avut unde să pun lucruri noi. Sunt un colecționar de plante și dau mania asta și altora.

Cred că și creativitatea pusă în slujba unui scop bun are sens. De fapt, ar trebui să vorbim mai mult despre asta. Ce facem cu ea? Împachetăm fum aromat pentru fabrica de cancer, vindem zahăr colorat pentru copii XXL? Vine o vreme când îți dai seama că ai un rol și m-aș bucura să ne folosim ideile pentru cauze bune. Cred că întoarcerea la sens și lucruri morale i-ar face pe creativi mai fericiți și productivi. Are cine să vândă ecrane colorate la păcănele. Visurile frumoase au nevoie de mușchi antrenați, așa că vă las o invitație la Rost. Un creativ bun face cu munca lui un loc mai frumos pe unde a trecut. Așa măsor munca mea sau a celorlalți. Îi cred că au nevoie de o mașină nouă sau rate la apartament. Dar goana asta nu se termină niciodată. Așa că merită să fiți fericiți, creativilor! Cu ficatul odihnit și rânjet pe moacă.