[Newsletter Collection] Oana Vasiliu: M-a bucurat să descopăr că un newsletter a reușit să atingă oameni din lumi foarte diferite, care se întâlnesc cu toții în același loc comun, bucuria unei mese bune

[Newsletter Collection] Oana Vasiliu: M-a bucurat să descopăr că un newsletter a reușit să atingă oameni din lumi foarte diferite, care se întâlnesc cu toții în același loc comun, bucuria unei mese bune

Mai întâi a fost cititul, care pentru Oana Vasiliu a reprezentat o formă de explorare a lumii. În plus, era un copil fascinat de poveștile pe care le auzea la adulții din jurul ei, de oameni, și crede că atunci au început să se contureze instrumentele pe care le folosește acum în munca sa: ascultarea activă și atenția.

În liceu și-a descoperit pasiunea pentru scris, iar asta datorită profesorului său de limba română, care își provoca elevii să caute sensuri profunde în textele scrise. Firesc, toate acestea au condus-o către Facultatea de Jurnalism și mai apoi către punctul în care se află azi, unde jurnalismul nu e doar o meserie, ci forma ei de viață.

Oana are și două spații virtuale în care scrie personal, blogul său, Idei Roșcate, și newsletterul UMAMI Moments pe care l-a lansat în 2022. Cu cel din urmă, și-a propus să aducă cititorilor povești gastronomice informative, inspiraționale, cu gust de vacanță.

"Cred că e momentul în care newsletterele nu mai sunt doar canale de informare, ci pot deveni începuturi de comunități reale — iar eu vreau să construiesc una care să se adune în jurul pasiunii pentru gust, povești și momente de împărtășit", spune Oana.

Povestim cu Oana Vasiliu în cele ce urmează despre newsletter și despre cum răspunde comunitatea strânsă în jurul acestuia la textele scrise de ea.

 

Etapele formatoare care te-au adus unde ești astăzi

Pentru mine, totul a pornit de la citit. A fost prima mea formă de explorare a lumii, iar scrisul a venit firesc, ca o extensie a lecturilor, o nevoie de a formula în cuvinte ceea ce simțeam, vedeam sau imaginam. După bacalaureat, într-o perioadă în care toți în jurul meu aveau deja răspunsuri despre viitor, eu am decis să dau admitere la Jurnalism — în toamnă, nu în vară, ceea ce însemna pentru mine o vacanță de vară mai lungă, dar și o tensiune legată de alegerile mele.

Am intrat printre primii și mi-am găsit repede locul printre seminarii cu oameni pasionați, jurnaliști în adevăratul sens al cuvântului, care m-au inspirat și mi-au oferit repere. În paralel, scriam constant — eseuri, articole, observații.

Curiozitatea a fost întotdeauna motorul meu. De copil eram fascinată de oameni, de detalii, de poveștile pe care le auzeam. Fiind adesea singurul copil în vizite de familie sau între prieteni, nu aveam de ales: fie intram în conversații de adulți, fie stăteam pe margine și observam — cine cum vorbește, ce spune fără să spună, ce nuanțe are o replică aparent banală. Fără să-mi dau seama atunci, acolo s-au format instrumentele mele de jurnalistă: ascultarea activă, atenția la gesturi mici, la emoții nespuse, la context.

Toate aceste experiențe — de la anii de formare academică până la primele reportaje și texte — m-au adus azi într-un punct în care jurnalismul nu e doar o meserie, ci o formă de viață – de altfel, m-am surprins zicând de câteva ori că sunt mereu la job, căci în orice situație, pot creiona un material despre ceea ce se întâmplă în jurul meu. Iar faptul că am ales să-mi duc o parte din scris în zona de newsletter ține tocmai de această nevoie de autenticitate, de dialog real și de conexiune cu ceilalți.

 

Când a apărut pasiunea pentru scris

Pasiunea pentru scris a început să se contureze în liceu, unde am avut norocul să-l am ca diriginte pe profesorul de limba română — un om care nu doar că ne preda, dar ne și provoca. Ne dădea teme de eseuri comparative între scriitori, ne încuraja să căutăm sensuri mai profunde în texte, iar prin recomandările lui de literatură universală am început să descopăr alte lumi, alte voci, alte moduri de a vedea viața.

În facultate, am făcut imediat pasul spre jurnalism practic, căutând joburi care să mă țină aproape de scris. Am scris pentru reviste, publicații online, am luat interviuri, am documentat subiecte sociale și culturale, iar acest exercițiu constant mi-a conturat stilul și vocea jurnalistică. De atunci au trecut 15 ani, și, fără exagerare, pot spune că nu a existat niciun moment în care să mă opresc din scris.

Sigur, între timp am experimentat și alte forme — de la reportaje și interviuri, până la conținut tehnic, corporate sau editorial. Scrisul a fost și este în continuare parte din munca mea de zi cu zi, indiferent de formă. Mă bucur însă că, în paralel cu scrisul "de serviciu", am reușit să-mi păstrez și un spațiu creativ propriu, unde scriu din pasiune, cu o voce personală, mai liberă. Scrisul m-a însoțit în toate etapele vieții mele profesionale și a evoluat odată cu mine, e firul roșu care contribuie la omul profesionist Oana Vasiliu. Este atât un instrument, cât și un refugiu, o formă de expresie și de conectare cu ceilalți.

 

Ideea newsletterului „UMAMI Moments”

Ideea newsletterului a apărut într-un mod foarte organic, într-o conversație cu o prietenă care tocmai terminase un curs de dream management și era extrem de entuziasmată de ceea ce învățase. Glumind, i-am spus: „Poți să exersezi pe mine ce ai învățat?”. Așa a început totul — cu o listă de dorințe, planuri și idei care mi-ar fi plăcut să prindă contur. Dintre toate, newsletter-ul părea cel mai realist și mai la îndemână: nu presupunea un buget special, o echipă sau o infrastructură complicată. Aveam nevoie doar de voință și de curajul de a porni. Trei săptămâni mai târziu, în august 2022, primul număr din UMAMI Moments ajungea în inboxurile celor care au ales să-l primească.

Numele a venit la fel de firesc. Umami este considerat cel de-al cincilea gust, cel mai recent descoperit și cel mai greu de definit. Mi s-a părut că reflectă perfect intenția newsletterului: să aduc o contribuție personală, subtilă, dar valoroasă, în peisajul gastronomic care mă fascinează de ani buni. Nu e un newsletter despre rețete exacte sau trenduri culinare, ci mai degrabă o invitație la explorare, la redescoperirea gustului prin poveste, amintire și emoție — exact cum și gustul umami e perceput diferit de fiecare dintre noi.

Pentru mine, UMAMI Moments este spațiul în care scrisul se întâlnește cu pasiunea pentru mâncare și cu dorința de a crea o legătură sinceră cu cititorii. A pornit ca un experiment, dar s-a transformat într-un ritual de conectare prin povești.

 

Ce ți-ai dorit să aduci cititorilor tăi

Mi-am dorit ca UMAMI Moments să fie mai mult decât un simplu newsletter — să devină o experiență. Un spațiu în care cititorii descoperă povești gastronomice care informează, inspiră și aduc un strop de evadare, ca un gust de vacanță strecurat printre emailurile de zi cu zi. Îmi propun ca fiecare ediție să ofere nu doar conținut de citit, ci și stări, emoții și „aha”-uri legate de lucruri poate necunoscute, dar fascinante din lumea culinară.

Scriu cu gândul la cei care sunt curioși din fire, care caută sensuri mai profunde în jurul mâncării — fie că e vorba despre un ingredient cu poveste, un loc special, o practică sustenabilă sau o tradiție care merită redescoperită.

Newsletterul are mai multe roluri simultan: este un canal de informare, pentru că documentez și curatorez cu atenție informații din surse locale, naționale și internaționale; este o sursă de învățare, pentru că deseori explic concepte, contexte, sau aduc în lumină tendințe; dar este și o formă de inspirație, prin tonul personal și conexiunile emoționale pe care le creez între mâncare și viață.

Pe termen lung, mi-ar plăcea ca UMAMI Moments să devină un material de referință în industria gastronomică locală — un reper pentru cei care vor să înțeleagă mai mult decât ce e „în farfurie”, ci și ce e în jurul ei: cultură, emoție, poveste, memorie.

 

Comunitatea strânsă în jurul newsletterului

Mixul e format din oameni din horeca (oameni care lucrează la companii din horeca, specialiști, antreprenori, consultanți horeca), gurmanzi pasionați de călătorii, jurnaliști și influencers, și chefs.

 

Direcțiile editoriale

Am gândit newsletterul ca un meniu de restaurant, care are la început partea de amuse bouche, adică chestiuni personale filtrate prin lupă gastronomică, aperitive, fel principal, garnitură, băuturi, deserturi, o zonă de evenimente, chestiuni culturale cu și despre gastronomie – un film, o carte, un muzeu, și câteodată, și chestiuni despre sustenabilitate.

 

Cum decizi ce este important și relevant

Aleg temele newsletterului pornind, în primul rând, de la actualitate. Mă uit constant la ce se întâmplă în zona gastronomică — atât la nivel local, cât și internațional — și încerc să filtrez acele subiecte care au relevanță pentru cititori, fie că vorbim despre tendințe, evenimente, lansări sau idei care merită explorate mai în profunzime. Urmez un fir calendaristic firesc, pentru că vreau ca newsletter-ul să fie ancorat în prezent: nu scriu vara despre mesele de Crăciun și nici iarna despre picnicuri în grădină, ci încerc să mă aliniez cu ritmurile sezoniere ale gustului și ale obiceiurilor noastre.

Relevanța pentru mine înseamnă să ofer ceva util, dar și plăcut: un echilibru între informație practică și poveste inspirațională. Mă gândesc constant la publicurile mele — oameni din industrie, gurmanzi pasionați, dar și cititori curioși care vor să afle mai multe despre ce se întâmplă în jurul lor din perspectivă gastronomică. Încerc să nu las pe nimeni pe dinafară și să ofer suficiente repere încât fiecare cititor să găsească ceva valoros pentru el, fără să simtă că i-am înșelat așteptările sau că tema nu îl privește.

În spatele fiecărei ediții e, de fapt, un proces de selecție atentă: citesc, compar, filtrez și mai ales simt dacă o temă are potențialul să creeze o punte între gust, context și emoție. Iar dacă răspunsurile cititorilor confirmă direcția aleasă, știu că sunt pe drumul cel bun.

 

Documentarea

Citesc foarte multe știri zilnic, primesc și multe newslettere internaționale, iar una dintre bulele mele este exclusiv din lumea gastronomică, ceea ce ușurează destul de mult munca efectivă. Cel mai greu este să rezum toate informațiile în formatul deja propus, de aceea câteodată ies niște texte mai mari, căci simt nevoia să îmi dau și cu părerea mai mult.

 

Impactul primelor newslettere

Primele newslettere au avut un impact neașteptat de mare, mai ales în bula gastronomică din care fac parte. La momentul respectiv, ideea de newsletter tematic, personal, scris cu o voce autentică, era încă relativ nouă — existau doar două-trei exemple deja cunoscute pe piață, așa că UMAMI Moments a venit ca o gură de aer proaspăt, sau, cum mi-au spus unii cititori, ca o prelungire de vacanță în inboxurile lor.

Formatul l-am gândit încă de la început ca fiind cald, cu un fir personal, și am păstrat acea structură până azi. Subiectele, însă, au variat: de la amintiri declanșate de gusturi uitate, până la povești despre locuri, restaurante, ingrediente speciale sau întâmplări culinare.

Reacțiile au venit rapid, mai ales în online: distribuiri, mesaje directe, emailuri cu feedback, completări, recomandări. Ce m-a bucurat foarte mult a fost că mulți dintre cititori nu doar că au rezonat cu conținutul, dar au început și ei să povestească despre propriile experiențe. S-a creat o relație de tip răspuns și ecou, în care newsletterul nu era doar un canal de transmisie, ci un spațiu de conversație. Și asta mi s-a părut cea mai valoroasă validare.

 

Cum este acum

Acum, newsletterul a devenit una dintre rutinele mele de scriitură – o constantă care mă ancorează și mă motivează. Mi-e destul de greu să mă mai mobilizez să scriu pe blog, recunosc. Poate pentru că acolo totul pare mai expus sau poate pentru că ritmul vieții s-a schimbat și am nevoie de formate care se simt mai aproape. Newsletterul, cu frecvența lui bilunară, e un exercițiu perfect: scriu despre ce-mi place, cum simt, fără presiunea unui algoritm sau a unei validări exterioare, și totuși, primesc înapoi o energie incredibilă.

Ce s-a schimbat e felul în care mă raportez la cititori. Ce mă impresionează cel mai mult, și uneori chiar mă face să plâng, este felul în care răspund – nu doar la text, ci la mine ca om. Primesc mesaje de la oameni pe care nu i-am întâlnit niciodată în viața reală, dar care îmi scriu cu grijă, cu empatie, cu idei, recomandări, uneori chiar cu remedii naturiste sau gânduri bune în momente dificile. Mă simt în siguranță într-o comunitate care s-a format firesc, fără să o forțez.

Provocator este, poate, tocmai acest atașament: să menții viu un spațiu în care oamenii simt că pot fi vulnerabili, sinceri, apropiați. Dar și frumosul vine din același loc. E o formă de scris care creează conexiune și care mă hrănește nu doar profesional, ci și personal. E o adevărată bucurie, un moment umami-mos.

 

Cifrele

Sunt aproximativ 3500 de abonați, iar rata de deschidere este de 60-70%, depinde de ediție, cu mențiunea că o parte dintre cititori deschid și a doua oară newsletterul, ceea ce mă bucură foarte tare, înseamnă că au reținut o informație de acolo și se întorc ori să aprofundeze, ori să povestească și altora.

 

Un lucru surprinzător, constatat odată cu începerea newsletterului

Cel mai surprinzător lucru pe care l-am constatat odată cu începerea newsletter-ului UMAMI Moments a fost diversitatea oamenilor care îl citesc. Mă așteptam ca publicul să fie format în principal din foodies „de meserie” — oameni din domeniul gastronomiei sau pasionați declarați de fine dining. Dar, în realitate, primesc mesaje și reacții de la persoane foarte diferite: de la tineri care abia încep să gătească acasă, la oameni care trăiesc în alte țări și redescoperă prin newsletter gusturi din copilărie, până la profesori, antreprenori, părinți, artiști, oameni care poate nu și-ar pune neapărat eticheta de gurmanzi, dar care rezonează cu felul în care povestesc despre mâncare.

Cred că asta spune mult despre puterea universală a gustului și a poveștilor personale legate de mâncare. M-a bucurat și m-a emoționat să descopăr că un newsletter scris cu gândul la o nișă a reușit, de fapt, să atingă oameni din lumi foarte diferite, care se întâlnesc cu toții în același loc comun: bucuria unei mese bune și a unei povești spuse cu sinceritate.

 

Ce te interesează acum în rol de editor de newsletter

Ce mă interesează cel mai mult acum, în rolul de editor de newsletter, este să cresc o comunitate de gurmanzi și foodies care nu caută doar rețete sau recomandări, ci experiențe culinare autentice, povestite cu suflet. Vreau ca newsletterul să fie mai mult decât o selecție de linkuri sau articole — să devină un spațiu intim, în care oamenii care iubesc mâncarea se simt înțeleși, inspirați și conectați unii cu alții.

Mă atrage ideea de a transforma această comunitate digitală într-una vie, în care cititorii să simtă că fac parte dintr-un cerc de oameni cu aceleași pasiuni. Mi-ar plăcea ca, dincolo de cele scrise, să ne dăm întâlnire și offline: la un brunch cu temă, la o degustare de sezon, la un atelier despre gusturi sau pur și simplu la o discuție cu oameni care iubesc să mănânce bine și să înțeleagă povestea din spatele unui preparat, însă n-am încă un plan concret în acest sens.

Cred că e momentul în care newsletterele nu mai sunt doar canale de informare, ci pot deveni începuturi de comunități reale — iar eu vreau să construiesc una care să se adune în jurul pasiunii pentru gust, povești și momente de împărtășit.

 

Textele cu cel mai mare impact

Cele în care povestesc experiențe proprii filtrate prin memoria gustului. Cred că tocmai această combinație dintre confesiune și evocarea senzorială a contribuit la apropierea cu cititorii. Gustul are o putere emoțională aparte — poate declanșa amintiri, stări, senzații greu de redat altfel, iar când vorbesc despre o mâncare anume, nu o fac doar din perspectiva rețetei, ci a contextului în care am gustat-o: cine era lângă mine, cum mirosea în bucătărie, ce simțeam în acel moment.

Aceste texte creează o conexiune mai profundă pentru că nu sunt doar despre mine, ci devin, cumva, despre fiecare dintre noi. Cititorii se regăsesc în fragmentele de viață, în emoțiile retrăite printr-un fel de mâncare sau o aromă uitată, dar mai ales printr-o experiență similară. Asta cred că le face să rezoneze: autenticitatea, sinceritatea și faptul că prin gust reușesc să spun o poveste mai amplă despre locuri, oameni și stări.

 

Cum te asiguri că newletterul tău nu trece neobservat în inboxul abonaților tăi

N-am experimentat titluri diferite și niște scamatorii de marketing – e doar numele newsletterului și numărul.

 

Colecția ta de newslettere

Meal planing, Civilisation, The Open Button, Coffeelicious, Ruralități, Adelina’s Lists, printre altele. 

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info


Dosare editoriale

Oameni

Sectiune



Branded


Related