Lavinia Dănilă are 23 de ani și a vrut să vadă lumea. A terminat Facultatea de Inginerie Geodezică la Cluj, a constatat că nu este domeniu care o reprezintă, a muncit în SUA ca să-și strângă bani și a pornit singură prin lume. Cu rucsacul în spate și curiozitatea să descopere locuri și oameni.
Ce a urmat? Surf în Sri Lanka, dansuri în pulbere colorată la Holi, sărituri de pe stânci în Filipine, tururi pe motocicletă în Vietnam, plaje sălbatice în Indonezia și foarte multe povești.
Lavinia nu e influencer, dar face mult content, crud, onest, din experiențele pe care le trăiește. Nu e travel blogger, deși călătorește solo de luni de zile. Este fata care ne arată bucuria călătoriei sale, dar și cât de apăsătoare pot deveni solitudinea și dorul de casă.
„Rar știu direcția în care urmează să merg cu mai mult de două zile înainte să plec la drum într-o nouă călătorie. Locurile care nu mă atrag sunt cele care și-au pierdut din esență, care au ajuns să fie transformate în așa fel încât să fie pe placul turiștilor, dar au pierdut din autenticitate”, spune Lavinia.
În continuare, Lavinia Dănilă povestește despre ea, despre cum este călătoritul solo prin lume, cum se împachetează o viață într-un rucsac. Iar prin content video pe Instagram și Youtube își documentează experiențele.
Despre tine
Numele meu e Lavinia Dănilă, am 23 de ani și sunt din Sibiu. Am studiat Inginerie Geodezică (măsurători terestre și cadastru) la UTCN în Cluj, un domeniu în care am simțit încă din anul 3 că nu îmi doresc să profesez, dar investind deja atâta timp și neștiind ce altceva să fac, am ales să o finalizez. Nu știam ce carieră îmi doresc sau ce vreau să fac cu viața mea, ci doar că vreau să văd lumea, să descopăr ce se află în afara bulei în care am trăit până atunci. După asta, am plecat un an în SUA să lucrez, am strâns bani și mi-am urmat dorința.
Cum ți-ai descoperit pasiunea pentru călătorii
Eu vin dintr-un sat micuț de lângă Sibiu, dintr-o familie modestă, nimeni în jurul meu nu călătorea, foarte puțini dintre oamenii de care eram înconjurată își permiteau asta. Dorința mea a apărut în momentul în care am auzit despre jobul de stewardesă și cum practic ești plătit să vezi lumea, atunci am început să urmăresc vloguri de la o fată care era stewardesă la Emirates și eram fascinată de tot ce vede și experimentează și am știut că asta îmi doresc și eu.
Cea mai frumoasă călătorie pe care ai făcut-o până acum
Îmi e foarte greu să aleg o călătorie favorită pentru că toate au fost atât de speciale în felul lor, dar atunci când aud întrebarea asta, primul gând îmi fuge la India. Așteptările mele legate de țara asta erau sub nivelul mării, toată lumea îmi spunea să nu merg, că e urată, murdară, periculoasă și da, e adevărat, dar e muuult mai mult de atât. Cred că lipsa așteptărilor a făcut-o atât de specială pentru mine, nu știam în ce mă bag unde o să mă duc, ce o să văd și am fost foarte plăcut surprinsă! Am descoperit natură cum nu mă așteptam să văd în India vreodată, locuri care păreau de pe altă planetă, oameni care mi-au rămas în suflet, tradiții, mâncare, incredibil tot!
Dar trebuie să recunosc, pe cât de intense au fost experiențele pozitive, pe atât de intense au fost cele negative. Aglomerația, haosul, mirosul, zgomotul au fost foarte copleșitoare și m-au obosit enorm, dar cred că tocmai de asta apreciam mult mai mult momentele frumoase.
Stilul tău de călătorie
Primul cuvânt care îmi vine în minte e spontan. Stilul meu e foarte imprevizibil, rar știu direcția în care urmează să merg cu mai mult de două zile înainte să plec la drum într-o nouă călătorie. Pe lângă asta, încerc să caut cât mai mult experiențe autentice, locuri ascunse, despre care doar localnicii știu, îmi place să descopăr tradiția, cultura, să mă infiltrez așa subtil în viața lor, dar trebuie să ofer credit și anumitor locații turistice sau tururi populare, sunt faimoase și apreciate cu un motiv! Într-adevăr, nu toate, dar multe da.
Locurile care nu mă atrag sunt cele care și-au pierdut din esență, care au ajuns să fie transformate în așa fel încât să fie pe placul turiștilor, dar au pierdut din autenticitate. Sau de asemenea, locurile cu foarte mulți turiști tineri care poate abia ce au terminat liceul, și-au luat un an pauză și tot ce urmăresc e să meargă la petreceri/baruri și să se îmbete. Poate dacă aș fi făcut călătoria asta acum vreo 5 ani aș fi fost printre ei, dar acum am alte priorități.
Cum arată procesul tău de documentare, înainte de o nouă călătorie
Nu prea există un proces de genul ăsta să fiu sinceră :)) În general după ce decid țara, caut așa câteva lucruri pentru care e populară, decid primul loc și îmi iau biletul de avion. Poate îmi fac în mare o idee legată de ce locuri aș vrea să văd din research-ul respectiv dar de cele mai multe ori ajung în primul loc și apoi întreb localnicii ce recomandă, întreb alți călători pe care îi cunosc ce au făcut ei, unde mi-ar sugera să merg și apoi mă hotărăsc în funcție de asta. De multe ori ajung într-o destinație nouă și abia când mă dau jos din autobuz caut cum ajung la cazarea pe care am rezervat-o poate cu doar câteva ore în urmă.
Ce încerc să evit e să ajung noaptea (deși uneori nu prea am de ales), să nu merg cu primii șoferi de taxi care mă abordează, iar niște lucruri pe care le fac mereu sunt să mă asigur că am internet, că îmi descarc pe google translate limba țării respective să o pot folosi și offline, pentru că de multe ori semnalul nu e bun, la fel și cu harta locației, o descarc pe google maps. Pe lângă asta merg mereu la cazări ce au recenzii bune, aleg tururile cu recenzii bune, și restaurantele la fel. Nu accept niciodată primul preț pentru că de obicei e foarte umflat și încerc să negociez (asta pe stradă în general) și aleg să folosesc aplicațiile de transport pentru că e mai sigur și mai ieftin.
Anul acesta ai hotărât să pleci în prin lume, cu rucsacul în spate. Cum ai luat decizia
Hotărârea a fost de fapt acum 2 ani, când am plecat în America știam sigur că ăsta e scopul pentru care merg.
Mi-au apărut așa random niște fete pe Instagram care călătoreau în stilul backpacking și mi-am zis din start că wow, ce tare!! Și eu aș vrea!
Înainte să plec eram la facultate, nu era prea interesantă viața mea :)) Prin lume o să stau cât simt că îmi doresc să fac asta și bineînțeles, cât mă țin bani. :))
Planificarea călătoriei. Și depășirea fricilor
Nu am planificat foarte mult să fiu sinceră, mi-am cumpărat biletul, am aplicat pentru primele voluntariate și cam atât, restul a venit pe parcurs. Legat de fricile care pot apărea atunci când călătorești singură, cred că m-a ajutat mult faptul că de-a lungul vieții m-am pus constant în situații care erau în afara zonei mele de confort și cumva am învățat că în final va fi ori o experiență frumoasă, ori o lecție importantă, așa că am pornit cu gândul că orice s-ar întâmpla, o să am foarte multe de învățat după. M-a ajutat mult și să vorbesc la terapie despre asta și să vorbesc cu oameni care au făcut același lucru.
Cum se face un bagaj de rucsac
O mare parte din bagaj l-am făcut cu ajutorul recomandărilor de pe tiktok, am găsit multe tips and trick acolo! :)) Dar pe lângă asta, mi-am imaginat o săptămână din viața mea, m-am gândit ce aș folosi și ce nu și am luat lucrurile respective. Câteva esențiale ar fi un lacăt cel puțin, baterie externă, cel puțin 2 carduri, deși eu am plecat cu 4, niște bani cash în dolari sau euro, șlapi, protecție solară și căști, astea simt că sunt cele mai importante pentru mine, posibil să îmi mai scape câte ceva totuși.
Cum arată un rezumat al bugetului cheltuit
Eu am cheltuit o medie de 1500$ pe lună, se putea mult mai puțin, dar am realizat pe parcurs că într-o călătorie așa de lungă, e foarte important confortul din când în când ca să nu ajungi în burn out, așa că mi-am mai luat camere private, am mai mers pe la restaurante faine chiar dacă erau mai scumpe, am luat taxi în loc să merg cu bagajele în spate, lucruri așa mai mărunte care adunate fac diferența. Dar pe de altă parte, de multe ori când încercam să salvez bani, făceam fix opusul, mâncam ori de pe stradă, ori din supermaket, alegeam transporturile locale în loc de taxi sau îmi luam hosteluri ieftine. În schimb, unde nu m-am uitat prea mult la bani și pot spune că am chiar aruncat cu ei, a fost când era vorba de experiențe: tururi, spectacole, drumeții, you name it, dacă mi se părea că e ceva ce aș vrea să fac, nu mă gândeam de două uri, până la urmă de asta sunt aici, pentru experiențe!
Ai început cu Sri Lanka. Cum au fost primele zile, într-o lume nouă. Și cum a fost întreaga experiență
Primele zile au fost superbe, explodam constant de entuziasm, de fericire și mândrie, nu mai eram speriată absolut deloc! În Sri Lanka mi-au plăcut mult voluntariatele pe care le-am făcut, unde am învățat despre cultura lor, cum trăiesc, am auzit povești interesante de viață, iar după asta am bifat câteva locuri turistice unde am cunoscut oameni foarte faini. După asta, o săptămână am fost într-o tabără de surf unde am descoperit o nouă pasiune!
Ce a urmat
Mai departe am fost în India, țara mea preferată, mâncarea mea preferată, localnicii mei preferați! O experiență superbă pe care am avut-o a fost Holi, festivalul lor de culori unde am dansat și sărit și aruncat cu culori peste tot, superb!!
În Filipine a fost din nou foarte frumos, acolo m-am relaxat mai mult, am făcut un voluntariat în munți într-o fermă de bambus, doar eu și localnicii! Mai apoi am participat la un tur unde principala activitate era să sari de pe stânci în apă, superb, iar în final am vizitat o insulă extrem de faină, mi-am închiriat un scuter și am explorat. Mâncarea nu a fost extraordinară din punctul meu de vedere, iar localnicii foaaarte prietenoși!
Vietnam e o altă țară de neratat, acolo am avut parte de cea mai faină experiență din viața mea: ha Giang loop, un tur de câteva zile cu motocicleta prin munți, recomand 100%!! Mâncarea a fost tare bună și localnicii puțin mai reci aș zice, dar e doar o părere personală. Comunitatea de backpackeri e foarte mare aici și am cunoscut extrem de mulți oameni faini!
Indonezia e țara în care sunt acum, am făcut un voluntariat pe o plajă paradis, am făcut surf, absolut superb! După asta am vizitat Vulcanul Promo unde nu am fost prea norocoasă, era acoperit de nori, iar apoi muntele Ijn unde am făcut o drumeție de noapte și am văzut flăcările albastre! Acum sunt în Bali, iar în câteva zile urmează să fac un tur cu barca în insulele Komodo, abia aștept!
Faci mult content pe Instagram și Youtube. Ce plănuiești după etapa de solo travel
Sincer, habar nu am :)) Nu am un plan, mi-ar plăcea să fac social media în continuare, dar nu știu despre ce aș posta dacă nu despre călătorit. De asemenea cred că mi-ar plăcea să organizez excursii de grup cu oameni din România, dar nu știu nimic concret în momentul ăsta.
De ce ți-e cel mai dor din viața ta de acasă
Cel mai dor îmi e de oameni! Sunt atât de norocoasă să am așa oameni minunați în jurul meu și ei sunt cei care mă fac mereu să mă întorc acasă! Îmi alin dorul vorbind cu ei destul de constant, fie prin mesaje, fie pe video! Când simt că vreau să mă întorc acasă încerc să îmi amintesc ce experiențe superbe am avut până atunci și cum nu aș mai avea ocazia să le am dacă mă întorc.
Cum te-a schimbat până acum călătoritul singură
Cred că am realizat cât de norocoasă și privilegiată sunt. Am văzut sărăcie cum nu credeam că e posibil, lipsă de educație, de posibilități, m-am întristat de multe ori. Am mai învățat despre cultura din fiecare țară, spiritualitate și tradiții. Am mai învățat multe despre etică, în special în ceea ce privește interacțiunea cu animalele în turism și acum știu că trebuie să mă documentez mult mai bine înainte să particip la activități ce implică animale. Despre mine am învățat că sunt mult mai capabilă și descurcăreață decât credeam, am învățat să fiu mai fermă și mai puțin people pleaser și să nu mă panichez în situații dificile.
Ce urmează
Momentan urmează să vin acasă, mai am o oprire scurtă în Malaezia și apoi pauză 3 luni. Planul e să merg în America Latină după, dar asta rămâne de văzut mai e destul de mult până atunci.
Ce sfaturi ai pentru cei care vor să călătorească singuri prin lume
Recomand oricui vrea să încerce așa ceva, să o facă! Poate e greu la început, sună de speriat ideea, dar nu trebui să plece în ceva așa mare dintr-odată, poate un prim pas ar fi să meargă la o masă în oraș singur/ă, apoi să viziteze un oraș din țară, apoi un city break undeva în Europa. Cumva să facă pași mici, să se obișnuiască cu senzația de disconfort și în timp ce o să facă asta o să vadă și cum crește enorm încrederea de sine! E bine să facă research înainte legat de ce e periculos în fiecare țară și ce e de evitat, dar câteva lucruri de bază ar fi să nu meargă seara pe stradă singuri, să folosească aplicațiile de transport, nu să se urce cu șoferi random care îi abordează pe stradă, să nu consume prea mult alcool ca să poată rămâne complet conștienți de ce se întâmplă în jur, să nu își lase băuturile nesupravegheate, să aibă grijă cui oferă încrederea și niciodată să nu o ofere 100%. A și să poarte cască pe scuter!!
