Anca Irina Vlad imită oameni de când se știe, dar relativ recent a decis să pună asta într-o formă video scurtă, și spune că Instagram e platforma care prinde cel mai bine. Îi place să arate românii așa cum sunt ei de fapt, dar fără să îi judece. Nu-i place segregarea publicului, în intelectuali care se uită la filme de artă și restul care se hăhăie la comedie.
"Mă bucură când văd că ne putem aduna, fie și pe net, să învățăm să râdem un pic de noi înșine și să nu mai luăm totul atât de în serios", spune Anca.
O inspiră orice ieșire din casă și greu se întoarce de afară fără un subiect de râs. Face asta full time, iar pe viitor nu exclude și proiecte mai mari. În ultima vreme a primit multe propuneri de proiecte, mai ales după gold award-ul de “Best Comedy Content Creator” de la Digital Divas.
Relația cu comedia
Eu fac roluri de când mă știu. Rolurile au fost pentru mine o formă de joacă încă din copilărie. Imitam oameni, vecini și făceam mici scenete pe acasă. Apoi treaba asta a continuat și în școală unde, bineînțeles, că imitam preponderent profesori și-mi distram colegii. Pentru mine comedia e un fel de a fi, e o parte din mine. Nu prea m-am gândit niciodată la ea ca la un talent. Îmi vine firesc să fac oamenii să râdă. Am ajuns să dau la facultatea de teatru mai mult la sugestiile celor din jur decât din proprie inițiativă.
Când ai decis că este momentul să faci mai multe
Am început să fac video-uri de comedie și să le postez pe net dintr-o naturalețe a momentului, nu am planificat nimic în sensul acesta.
Cum spuneam, pentru mine comedia e un fel de a fi, probabil că am simțit nevoia să mă exprim pur și simplu, și așa mă exprim eu cel mai ușor. Așa mi-e cel mai firesc să spun lucruri, prin umor.
Felul în care a reacționat publicul de pe internet la scheciurile mele m-a făcut să-mi iau acest rol de comediant mai în serios, să-l accept și să înțeleg că identitatea mea are mult de-a face cu această latură comică pe care nu am avut curajul până recent s-o aduc la suprafață și s-o accept complet.
Cum ai ajuns la tipul acesta de format
Momentan este doar în acest format și pentru o vreme așa îmi și doresc să rămână. Noi suntem deja bombardați cu imagini și informație în exces din social media, oamenii nu mai au răbdare să urmărească atât de mult timp ceva, decât dacă e foarte, foarte bun.
Mi se pare că dacă pot să spun într-un minut ceva ce aș putea spune în zece minute, atunci e bine s-o și fac. Și cred că publicul apreciază asta.
Dar nu exclud și proiecte mai lungi sau în alt format pe viitor.
Personajele tale
Ideile au fost acolo mereu, n-aș putea spune că mi-au venit acum. Am un simț al observației foarte ascuțit când vine vorba de oameni, îmi place foarte, foarte mult să observ oamenii. Fac asta în mod involuntar. De fapt dacă mă întrebi ce-mi place să fac cel mai mult am să-ți spun că-mi place să stau într-un colț, cu o cafea în mână, și să mă uit la oameni. De mică imitam vecini, prieteni, familie, ce apucam. E un fel al meu de a înțelege oamenii și de a-i accepta așa cum sunt.
Instagram, TikTok & viața de părinte
Momentan mă împart între a face scheciuri de comedie și a fi mamă și nu-mi mai rămâne timp și energie pentru mare lucru în rest. Sunt mamă a doi copii micuți — 5 ani și 1 an și jumătate — și încerc să petrec cât de mult timp pot și pe acasă. De fapt ei și viața de părinte sunt un izvor nesecat de inspirație pentru scheciurile mele. Nici nu știu dacă aș putea să le separ în momentul acesta chiar dacă aș vrea asta.
Dar în ultima vreme am primit multe propuneri de proiecte, mai ales după gold award-ul de “Best Comedy Content Creator” de la Digital Divas.
Așa că pe viitor nu exclud și alte tipuri de proiecte.
Cine te inspiră
Mă inspiră oamenii de pe stradă. Mă inspiră tot în momentul în care ies din casă. Tot ce trebuie să fac ca să scriu un scheci e să mă duc undeva, oriunde, și mai mult ca sigur mă întorc cu o idee. De exemplu, rar vin de la locul de joacă cu copiii fără vreo idee nouă.
În ceea ce privește realizarea unui episod, variază mult. Uneori scriu un scheci în 10 minute, alteori în zile, săptămâni chiar și mai mult. Până nu simt că textul încadrează exact ce vreau să transmit, că are ritm, nu-l finalizez.
Apoi mai sunt și luminile, costumele, machiajul, filmatul, editatul și sper că n-am uitat ceva. În general îmi organizez munca în cadrul unei săptămâni și încerc să filmez 2-3 scheciuri pe săptămână, în aceeași zi — uneori îmi iese, alteori am nevoie de 2 zile pentru asta — iar în restul timpului mă ocup de scris, organizare, editare etc.
Comedie full time
A devenit un full time job acum. Anul acesta nu mi-am propus să monetizez prea mult, am vrut să mă concentrez exclusiv pe content și să-mi pun cât mai multe idei în practică. Probabil voi începe să monetizez de la anul, cu condiția ca stilul meu și autenticitatea personajelor să rămână nemodificate.
La ce râd românii cel mai mult
Râd la tot ce înseamnă autentic românesc. Cred că noi românii avem multă nevoie să ne vedem pe noi înșine și să ne acceptăm așa cum suntem. Și comedia poate face asta pentru noi mai bine ca orice altceva. Cu condiția să nu fie malițioasă, răutăcioasă, ci doar să sublinieze. Adică să arate, fără să judece.
Ai avut parte și de hate sau reacții urâte?
Foarte puțin, spre deloc. De fapt asta este ceva aproape înduioșător pentru mine: sutele de comentarii și de mesaje de la oameni care-mi spun lucruri frumoase sau care-mi trimit filmulețe cu ei folosind replici din scheciurile mele. Mă bucur mult să pot să fac asta, să aduc râsete pe chipurile oamenilor și bucurie. În ultimii ani au apărut foarte multe tabere, foarte multă dezbinare între oameni la nivelul societății. De la afinități politice la filozofii de viață. Dar starea aceea de permanent conflict nu face bine oamenilor. Cu atât mai mult mă bucură când văd că ne putem aduna, fie și pe net, să învățăm să râdem un pic de noi înșine și să nu mai luăm totul atât de în serios.
Scena de comedie din România
Sunt mulți oameni care fac comedie bună în România, oameni cu foarte mult talent. Însă mi-ar plăcea să existe o raportare diferită la public. Pe de-o parte mai multă aplecare către ce-și dorește acesta cu adevărat și pe de altă parte să ne raportăm la public ca la un întreg, fără segregare.
S-a creat impresia despre comedie cum că s-ar adresa unui public inferior. Și că există două tipuri de public. Asocierea comediei cu noțiunea de vulgar și cu absența educației mi se pare ceva extrem de trist. Comedie înseamnă Dem Rădulescu, Tamara Buciuceanu sau înseamnă filme precum “Filantropica”. Care n-au avut nevoie să împartă publicul între intelectuali și neinstruiți. Mi se pare într-o mare măsură o jignire și la adresa publicului. Care trebuie să fie ori intelectual și să urmărească filme de artă, ori grobian, să se hăhăie la comedie.
Oamenii sunt complecși. Avem nevoie și de una și de alta și avem mare nevoie de ele împreună. Pentru că așa e și viața, ba tragică, ba comică, dar cel mai des e tragicomică.
Cele mai populare video-uri
Sunt deja multe filmulețe cu reacții multe, cred că cel cu asistenta de pe vremuri să fie cel mai vizualizat. Probabil că toți cei născuți prin anii ‘90-2000 avem cel puțin o amintire neplăcută de la doctor și am rezonat în masă.
Aș zice că tema asta, a copilăriei — pentru că generația mea a copilărit într-o lume care nu mai seamănă cu lumea de azi — e un subiect pe care oamenii îl vor. Noi ne creștem copiii astăzi într-o lume completamente diferită de cea în care am crescut noi. De la mâncare, la educație, totul e altfel. Plus felul în care avem acces astăzi la tot ce ține de psihologia copilului, cu toată informația pe care părinții noștri n-au avut-o, pune o presiune uriașă pe rolul de adult astăzi. Și cred că nevoia de a ne aminti propria copilărie și de a o compara cu lumea de azi e un mecanism prin care ne aducem constant aminte cine suntem. Și atunci când facem asta prin râs e și mai valoros, pentru că e mai ușor.
Instagram pare a fi platforma unde oamenii mă văd cel mai mult. Probabil pentru că e platforma cu care generația mea a crescut și s-a maturizat, și suntem cu toții acolo. Avem mai mult sau mai puțin aceeași vârstă, aceleași dileme în viață, dăm scroll și rezonăm unii cu alții, pur și simplu.
Oamenii se uită și pe Facebook și TikTok, dar Instagram este platforma unde mesajul meu ajunge fix la cine trebuie.
Planuri pentru 2026
Anul 2026 este pentru mine un an în care îmi doresc să reușesc să-mi pun în aplicare cât mai multe idei. Am foarte multe scheciuri pe care le-am scris sau încă le scriu pe care vreau să le realizez.
Îmi place foarte să creez povești și am descoperit că-mi place foarte mult să și scriu scenarii. Aș vrea să mă îmbunătățesc pe partea de scris.
De asemenea, am în plan să fac un curs intensiv de training pe partea de film, undeva în Europa, cel mai probabil. Să învăț mai multe despre realizarea unui produs video și să ajung să fac și mai bine ceea ce fac acum.
În general am în plan să continui să fac comedie de calitate și nu exclud ca pe viitor să lucrez și cu alți oameni pe proiecte mai mari.
