Barometrul României Civice BAROC ediția 2025 - studiu relevant statistic național dezvoltat de Geeks for Democracy în parteneriat cu Cult Research între 15-20 decembrie arată o criză profundă de încredere în sistemul de justiție din România. Astfel, 66% dintre români declară că nu s-ar simți în siguranță dacă ar ajunge în fața Justiției pentru a li se face dreptate. Tot, două treimi dintre români sunt nemulțumiți de modul în care se împarte dreptatea, iar peste 60% consideră că Justiția este controlată politic în mare și foarte mare măsură.
În același timp, românii cred în implicarea cetățenilor pentru o Justiție independentă. Astfel 64% dintre respondenți afirmă că implicarea cetățenilor în susținerea independenței justiției este importantă sau foarte importantă.
Sentimentul de insecuritate juridică este larg răspândit în rândul populației. Două treimi dintre români afirmă că nu s-ar simți protejați dacă ar ajunge în fața justiției, iar în situația unui proces care implică o persoană influentă, nivelul de neîncredere crește semnificativ, 73% dintre respondenți declarând că nu au încredere că judecătorul ar fi imparțial. Această vulnerabilitate este strâns legată de percepția unei influențe politice asupra sistemului de justiție: peste 60% dintre români consideră că justiția se află sub control politic în mare măsură sau în totalitate.
Totodată, 63% dintre respondenți sunt de părere că, în procesele de corupție, magistrații iau decizii influențate mai degrabă de factori politici decât exclusiv pe baza probelor din dosar.
Prescripția, simbol al ineficienței sistemului
Practica prescripției este percepută negativ de către români. Peste două treimi dintre respondenți (69%) au o părere proastă sau foarte proastă despre închiderea dosarelor din cauza depășirii termenelor legale, asociind acest mecanism cu lipsa de responsabilitate și cu eșecul sistemului de a livra justiție într-un timp rezonabil.
Cine beneficiază de legile justiției
Românii percep un dezechilibru major între beneficiarii legilor din justiție. Cetățenii obișnuiți sunt văzuți ca fiind printre cei mai puțin avantajați. Pe o scală de la 1-5, unde 1 înseamnă în foarte mică măsură/deloc, iar 5 în foarte mare măsură, în medie cetățenii beneficiază în cea mai mică măsură de pe urma deciziilor actuale din justiție (media 2,4/5). În același timp persoanele cu avere înregistrează o medie de 3,8/5, politicienii (3,9/5) și membrii grupărilor interlope (4,0/5) sunt considerați principalii beneficiari ai actualului cadru legislativ.
La nivelul figurilor publice asociate domeniului, unde, în contextul mediatic actual, Lia Savonea înregistrează cel mai scăzut nivel de încredere în rândul populației (2,8/10), dar notorietatea acesteia este una de scurtă durată pentru publicul larg.. Această lipsă de încredere este confirmată și în evaluarea instituțională: justiția se situează la coada clasamentului în ceea ce privește încrederea în instituții, cu un scor de doar 4,2 pe o scală de la 1 la 10. La polul opus, Laura Codruța Kovesi înregistrează cel mai ridicat nivel de încredere dintre principalele personalități publice evaluate în cadrul studiului (medie 4,8/10).
Încrederea in investigațiile jurnalistice
Investigațiile jurnalistice joacă un rol central în informarea publicului. Aproape trei sferturi (73%) dintre români declară că urmăresc acest tip de conținut, iar documentarul „Justiția capturată” a fost vizionat (conform declarațiilor) integral sau parțial de aproape jumătate dintre respondenți (42%). Pentru mai mult de jumătate dintre aceștia (52%), investigația Recorder este percepută ca o sursă relevantă de informare, care contribuie la înțelegerea disfuncționalităților reale ale sistemului de justiție.
Rolul instituțiilor de control (Inspecția Judiciară) este perceput mai degrabă ca fiind neutru (44%), însă o parte dintre respondenți (18%) consideră că acestea pot influența negativ activitatea magistraților.
Soluții și perspective pentru viitor
Pentru creșterea încrederii în justiție, românii indică drept priorități eliminarea politicului din numirile-cheie (36%), creșterea transparenței (33%) și sancționarea magistraților care încalcă legea (20%). Restul respondenților consideră că procesele ar trebui să fie mai scurte, pentru a nu se mai ajunge la prescripție.
„Rezultatele arată o ruptură profundă între cetățeni și sistemul de justiție. Neîncrederea nu este alimentată de un singur factor, ci de un cumul de percepții legate de influența politică, inegalitatea în fața legii și lipsa de eficiență a instituțiilor.
Datele arata ca Justitia din Romania nu se confrunta cu o problema de existenta, ci cu una de performanta perceputa. In absenta unei eficiente vizibile, a unei comunicari institutionale coerente si a unui control real al predictibilitatii deciziilor, increderea publica nu poate fi reconstruita. Legitimitatea Justitiei depinde, astazi, mai putin de autoritatea sa formala si mai mult de capacitatea de a functiona transparent si inteligibil pentru cetatean.”, Alexandru Zodieru, Managing Partner Cult Research.
”Ingerința scandaloasă a politicului în actul Justiției, intimidările și gafele publie monumentale din zona instituțiilor care ar trebuie să apere Justiția și să îi susțină reputația– nu ne pot abate atenția de la jumătatea plină a paharului nostru civic. România s-a întors în stradă. Nu pentru beneficii materiale, ci din nou pentru o idee: democrația este despre egalitatea tuturor în fața legii! Le mulțumim partenerilor noștri de la Cult Research că am reeditat BAROC și am putut măsura impactul real al investigației Recorder ”Justiția capturată”. Și mai ales nivelul de convigere al cetățenilor că trebuie se ne implicăm civic să avem o Justiție indenpendentă. Datele BAROC 2025 vor fi disponibile pentru toată lumea gratuit in regim open source”, a declarat și Paul Kasprovschi, project manager Geeks for Demoracy, cercetător civic.
Studiul reprezintă o cercetare sociologică de tip cantitativ, realizată prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing), pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1064 de respondenți. Marja de eroare este de ± 3%, iar datele au fost colectate în perioada 15-20 decembrie 2025.
Geeks for Democracy este o comunitate de profesionisti cu diverse abilității (IT, digital, communication, PR, legal, design) care sunt dispuși să pună la comun, în echipe de proiect, resurse, timp și cunoștințe, pentru a ajuta societatea civică și implicarea cetățenilor în deciziile care ne afectează pe toți. O parte din proiectele implementate sunt Fiecare Vot Contează, Fondul pentru Democrație, Cumpărături la Ușa Ta.
Cult Research este o companie românească de cercetare de piață înființată în urmă cu 13 ani. Agenția oferă soluții de consultanță prin cercetare agilă ajutând companiile, instituțiile și organizațiile neguvernamentale (inclusiv internaționale) să își crească performanța adaptându-se mereu în funcție de nevoile consumatorului. Serviciile oferite se adresează unor domenii cât mai variate: agribusiness, banking, auto, comunicare, administrație publică, FMCG, retail etc.
Pentru conectarea cu consumatorii din diverse medii folosim cele mai noi tehnologii de cercetare: comunități online (MROC), paneluri online de consumatori (CultIO), call center remote, online focus grupuri, agile & instant surveys.
Cult Research își dorește să contribuie la buna funcționare a societății prin oferirea de analize și informații cu privire la diferite teme de interes național. Ne folosim expertiza pentru a oferi informații ce pot contribui la realizarea schimbărilor pe care le doresc românii. Astfel participăm la conturarea unei societăți în care calitatea vieții este îmbunătățită constant.
