AI-ul impune o evoluție rapidă a cadrului legislativ pentru a menține o protecție reală și eficientă pentru creatori, crede Pascal Faure, Chief Executive Officer of INPI – French Patent and Trademark Office. Pascal a fost prezent în decembrie la București, la conferința regională ”Proprietatea intelectuală în era inteligenței artificiale”, eveniment desfășurat în cadrul activităților Alianței francofone a proprietății intelectuale. La eveniment au participat reprezentanți ai instituțiilor franceze, române, moldovene și bulgare, precum și cadre universitare, magistrați și specialiști în domeniul proprietății intelectuale.
"AI-ul transformă profund modurile de creație și procesele de inovare și ridică întrebări juridice noi, la care oficiile, juriștii, magistrații și cercetătorii trebuie să ofere răspunsuri coerente", spune Pascal.
Am vorbit cu Pascal în ce etapă ne aflăm în prezent în ceea ce privește procesul de reglementare a AI-ului în raport cu dreptul de proprietate intelectuală, cu ce tip de dificultăți se confruntă creatorii și cum se poate ajunge la o mai bună înțelegere și delimitare a celor două ramuri, într-o eră în care inteligența artificială schimbă peisajul de la o zi la alta.
Contextul evenimentului
Mai multe motive explică organizarea acestei conferințe în acest moment. În primul rând, ea se înscrie în dinamica impulsionată de Alianța Francofonă a Proprietății Intelectuale, lansată în octombrie 2024, în contextul Summitului Francofoniei. De mai bine de un an, această Alianță și-a demonstrat capacitatea de a reuni actorii francofoni ai inovării și ai proprietății intelectuale prin întâlniri, conferințe, webinare și inițiative realizate împreună cu parteneri precum AUF (Agence Universitaire de la Francophonie).
În acest context, ni s-a părut esențial să continuăm acest elan organizând o conferință regională în Europa de Sud-Est, care să reunească experți din Franța, România, Republica Moldova și Bulgaria. Organizarea evenimentului la București are o puternică dimensiune simbolică: România este o țară foarte implicată din cadrul Francofoniei.
Această conferință este cu atât mai importantă cu cât se bazează pe o organizare colectivă solidă, reunind Ambasada Franței și Institutul Francez din România, Institutul Național al Proprietății Industriale (INPI - France), Facultatea de Drept a Universității din București și Colegiul juridic franco-român de studii europene, cu sprijinul Alianței Francofone a Proprietății Intelectuale. Mobilizarea lor arată voința comună de a structura un spațiu de dialog regional pe aceste teme.
În fine, momentul ales este strategic. Tema proprietății intelectuale în era inteligenței artificiale se impune astăzi ca o prioritate. AI-ul transformă profund modurile de creație și procesele de inovare și ridică întrebări juridice noi, la care oficiile, juriștii, magistrații și cercetătorii trebuie să ofere răspunsuri coerente.
Concret, vom aborda patru mari axe:
- Brevete și brevetabilitatea invențiilor legate de IA: activitatea inventivă, criteriile tehnice, statutul inventatorului etc.
- Protecția creațiilor generate de AI prin dreptul de autor: noțiunea de originalitate, contribuția umană, limitele actuale ale protecției pentru opere „non-umane”.
- Mizele legate de date, „combustibilul” AI: GDPR, excepția pentru „text and data mining” (fouille de textes et de données), protecția bazelor de date, transparența algoritmică și secretul comercial.
- Tendințele jurisprudențiale și doctrinare emergente, în Europa și în țările participante, pentru a alimenta un dialog constructiv între practicieni, oficii de PI, magistrați și universitari.
Această conferință își propune, așadar, să securizeze și să sprijine inovația într-un context de transformare accelerată, consolidând totodată cooperarea regională și francofonă în domeniul proprietății intelectuale.
Proprietatea intelectuală în era AI
Ne aflăm într-o fază de tranziție și de observație activă. Până în prezent, legislația de bază rămâne neschimbată: dreptul PI este conceput pentru a proteja creațiile umane. Nu există, deocamdată, un „drept special” sau o personalitate juridică pentru AI.
Totuși, aplicarea acestor reguli este pusă la încercare. În ceea ce privește AI ca inventator, distincția se face acum între AI ca instrument de asistență (unde omul rămâne autorul/inventatorul) și creațiile generate exclusiv de AI (care nu sunt recunoscute, pentru moment). Urgența actuală este dublă: adaptarea interpretării textelor existente și armonizarea internațională, deoarece AI nu cunoaște granițe.
Probleme și zone gri
Provocările se situează pe trei niveluri:
- La nivelul oficiilor de brevete: observăm o creștere a depunerilor (în Franța, aproximativ 6% vizează cereri de brevet care implică utilizarea AI în invenție). O altă provocare este creșterea volumului de artă anterioară (publicații generate de AI), ceea ce complică căutarea anteriorităților. De asemenea, este importantă formarea examinatorilor în aceste tehnologii noi.
- O parte tot mai mare din cereri și publicații redactate cu ajutorul unei IA este puțin neclară și uneori înțeleasă greșit chiar de autorii lor (de exemplu, o persoană fizică îi cere lui ChatGPT să redacteze ideea unei invenții fără a stăpâni tehnica din spate).
- Titularitatea drepturilor: întrebarea centrală rămâne: Cine este inventatorul? Consensul actual (ex.: jurisprudența DABUS) refuză să desemneze o IA ca inventator, dar acest lucru ridică întrebări despre remunerare și proprietatea asupra rezultatelor generate automat.
- Datele de antrenament: aceasta este zona gri majoră. Transparența privind datele folosite pentru antrenarea modelelor (drepturi de autor, secret comercial) și suficiența descrierii în brevete sunt subiecte importante.
Cum poate fi reglementat AI
Reglementarea este necesară, dar complexă din două motive principale:
- Decalajul temporal: tehnologia evoluează exponențial („timpul inginerului”), în timp ce procesul legislativ este prin natura sa mai lent și mai reflectat („timpul dreptului”).
- Teritorialitate vs universalitate: PI este teritorială (un brevet este valabil într-o țară), în timp ce IA este digitală și globală. Un model antrenat în Statele Unite (sub Fair Use) poate fi exploatat în Europa, dar proprietarul trebuie atunci să respecte regulile UE (unde cerințele de transparență sunt mai stricte), ceea ce creează conflicte de jurisdicție și distorsiuni de concurență.
Domeniile cele mai afectate de ascensiunea AI
Toate domeniile sunt afectate, dar două piloni ai PI sunt în prima linie:
- Dreptul de autor: pe de o parte, utilizarea masivă a operelor protejate pentru Text and Data Mining fără consimțământ explicit; pe de altă parte, protecția operelor generate.
- Dreptul la personalitate și la imagine: odată cu deepfake-urile (audio și video), imaginea și vocea artiștilor sunt „clonate”, ceea ce depășește conceptul de proprietate intelectuală (PI) și atinge drepturile fundamentale ale persoanei.
Conflicte în materie de proprietate intelectuală legate de AI
Conflictele se multiplică și se împart în două categorii:
- Antrenarea modelelor: acțiuni colective (class actions) majore, în special în SUA și în Europa, pun în opoziție creatorii (scriitori, artiști vizuali) cu furnizorii de AI (OpenAI, Stability AI etc.). Principala acuzație este utilizarea neautorizată și neremunerată a operelor lor pentru antrenarea modelelor.
- Utilizarea: proliferarea conținuturilor care imită stilul artiștilor în viață sau le folosesc vocea (ex.: cântece false ale unor artiști celebri), precum și problemele de dezinformare (fake news) care aduc atingere reputației.
Unde ne aflăm la nivel european privind protecția drepturilor de proprietate intelectuală
Europa își confirmă poziția de pionier mondial prin AI Act (Regulamentul privind Inteligența Artificială), dând dovadă totodată de pragmatism pentru a nu frâna inovația.
La baza AI Act (transparență și drept de autor) stă punctul crucial care rămâne neschimbat: Europa impune reguli stricte furnizorilor de AI de uz general (precum OpenAI sau Mistral). Ei au obligația de a respecta legislația europeană privind dreptul de autor și de a publica un rezumat suficient de detaliat al datelor utilizate pentru antrenarea modelelor. Această măsură este fundamentală pentru a le permite titularilor de drepturi să verifice dacă operele lor au fost folosite.
În noiembrie 2025, Comisia Europeană a propus un pachet de măsuri de simplificare („Omnibus Digital”) pentru a reduce povara administrativă asupra companiilor: se urmărește amânarea termenelor de conformare pentru sistemele cu „risc ridicat” (ex.: până la final de 2027), iar unele obligații de raportare sau de formare („alfabetizare AI”) sunt relaxate, mai ales pentru IMM-uri.
Obligațiile de transparență privind datele de antrenament și respectarea proprietății intelectuale nu sunt puse în discuție.
În paralel cu textele, armonizarea va trece și prin judecători. Țări precum Germania (deciziile LAION și GEMA) sau Franța încep să definească, prin instanțe, limitele „text and data mining”.
Discipline noi care să abordeze relația AI–proprietate intelectuală
Formările specializate (de exemplu la CEIPI la Strasbourg) includ deja module „AI & PI”.
Obiectivul viitor: dezvoltarea unei dublei competențe. Inginerii trebuie sensibilizați la proprietatea intelectuală (etică, contrafacere), iar juriștii trebuie să înțeleagă funcționarea tehnică a AI-ului. Este o schimbare necesară pentru a pregăti profesioniștii de mâine.
Un mesaj pentru cei care se simt amenințați de interferența AI
Proprietatea intelectuală continuă să protejeze creațiile umane, considerând AI-ul un instrument. Totuși, în fața capacităților fără precedent ale acestor modele, AI-ul impune o evoluție rapidă a cadrului legislativ pentru a menține o protecție reală și eficientă pentru creatori.
Valoarea adăugată a creatorilor de conținut (videoclipuri, prezentări, opere literare etc.) constă în inspirație, în modul creativ de a transmite ideea potrivită persoanei potrivite, precum și în alegerile și arbitrajele pe care le fac.
AI-ul permite în principal optimizarea muncii necesare realizării conținutului, în timp ce aspectul creativ al operei rămâne întotdeauna legat de creatori.
