Suntem la granița dintre două lumi - cea dinainte de AI și cea în care Mașina vine să reanagrameze toată informația din lume pentru a scoate la iveală noi și noi idei sau produse la o apăsare de buton. Cum își pune Inteligența Artificială amprenta pe ce suntem în prezent, pe procesul artistic sau pe sănătatea mintală? Gândirea și creativitatea sunt posesiunile noastre cele mai mai valoroase, crede Anca Goron, fondatoarea Brain Manifesto, consultantă și strateg în domeniul inteligenței artificiale. Pe ele trebuie să mizăm în continuare.
"Putem spune că AI-ul este o copie a realității noastre, extrem de fidelă din punct de vedere tehnic, dar prea puțin receptivă la complexitatea noastră emoțională. Cu toate acestea, rămâne un instrument extrem de periculos pentru identitatea noastră ca specie, dacă nu învățăm să îi gestionăm", spune Anca.
Am povestit cu Anca Goron în contextul Zilei Internaționale a Femeilor și Fetelor în Știință, cu ocazia căreia Ambasada Franței în România și Institutul Francez din România la București au organizat o serie de activități dedicate inteligenței artificiale și creației digitale. Ziua s-a încheiat cu vernisajul expoziției de artă digitală „La banque des pensées”, semnate de Anca Daciana Goron.
Expoziția Bank of Thoughts
Vernisajul „Bank of Thoughts” a avut loc într-o zi cu o însemnătate aparte: 11 februarie, Ziua Internațională UNESCO a Femeilor și Fetelor în Știință. Am lucrat la acest proiect împreună cu Institutul Francez, integrându-l într-o serie de activități menite să inspire studenți, artiști și oameni din diverse domenii să privească nu doar spre tehnologie, ci și spre emoție, prin intermediul artei.
Reacția vizitatorilor în fața lucrărilor prezentate a fost fascinantă: există o liniște aproape reverențioasă atunci când oamenii realizează că ceea ce privesc nu este o ilustrație digitală abstractă, ci amprenta electrică a unui gând real. Am fost plăcut impresionată să interacționez cu publicul, cu oameni curioși să înțeleagă maparea semnalelor neuronale, acele amprente captate pe hârtie și procesul prin care am reușit să le transpunem acolo.
Un cuvânt nu este doar un sunet, ci un proces bioelectric complex care ne influențează emoțiile și percepția. Prin această expoziție, am vrut să fac vizibil acest „invizibil”: forma gândului uman, păstrată într-un seif al umanității.
La intersecția dintre artă și știință
Ideea expoziției a pornit din dorința de a captura și conserva acea scânteie efemeră a gândului uman spontan, surprinsă înainte de a fi rostită sau filtrată. Folosind interfețe creier-calculator (BCI) cu 32 de canale, echipa mea și cu mine am extras semnalele EEG (electroencefalograme), care au fost ulterior procesate și interpretate prin tehnologia IA, fiind transpuse în «topografii neuronale» imersive.
Acest concept reprezintă continuarea unei prime inițiative sub egida Brain AI Manifesto, un proiect început anul trecut cu ocazia AI Action Summit și prezentat în cadrul weekend-ului cultural dedicat Inteligenței Artificiale la Paris. Atunci, am organizat un experiment artistic de tip live pop-up, invitând 100 de voluntari să ne permită captarea unui gând din mintea lor pentru a crea o arhivă unică — un patrimoniu imaterial al umanității, pe care l-am numit «Bank of Thoughts».
Într-o eră a transhumanismului, Brain AI Manifesto, sub egida căruia am creat și această expoziție, reprezintă un concept nou pe care doresc să îl dezvolt mai departe: faptul că gândirea și creativitatea sunt posesiunile noastre cele mai brute și mai valoroase. Acestea sunt seturile de competențe esențiale care ne vor ajuta să ne păstrăm relevanța și să evoluăm într-un viitor dominat de provocările Inteligenței Artificiale.
Procesul creativ
Procesul a fost unul fascinant și riguros. Am utilizat interfețe creier-calculator (BCI) cu electrozi plasați strategic pentru a capta semnalele electrice ale creierului. Ne-am concentrat pe benzile de frecvență Beta înalte și Gamma, care sunt active în momentele de procesare cognitivă intensă și „binding” informațional. Aceste date brute au fost apoi transpuse prin algoritmi de machine learning în vectori vizuali, „traducând” practic impulsurile electrice în “metafore” vizuale.
Lucrările expuse
Expoziția prezintă 8 dintre cele 100 de amprente neuronale colectate în cadrul experimentului de la Paris, alături de un film detaliat care ilustrează procesul de captare a datelor și modul în care acestea au fost interpretate de diverși artiști. De asemenea, vizitatorii pot explora prezentarea conceptului și o hartă a semnalelor neuronale — o resursă extrem de interesantă pentru cei care doresc să descopere ce se întâmplă la nivelul creierului în timpul procesului de gândire.
Ce nu știe lumea încă despre AI
Lumea vede AI-ul ca pe o «entitate» magică, însă secretul este că acesta reprezintă, în esență, o oglindă a umanității noastre fragile. Nu este o inteligență autonomă în sens uman, ci o reflexie a datelor și intențiilor noastre — date care, sub controlul nostru, devin o formă de libertate și de supraviețuire a identității fiecăruia dintre noi.
Putem spune că AI-ul este o copie a realității noastre, extrem de fidelă din punct de vedere tehnic, dar prea puțin receptivă la complexitatea noastră emoțională. Cu toate acestea, rămâne un instrument extrem de periculos pentru identitatea noastră ca specie, dacă nu învățăm să îi gestionăm.
Cât de mult și-au pus amprenta studiile în AI
Studiile de doctorat mi-au schimbat complet percepția asupra rațiunii umane, asupra potențialului nostru, dar și asupra limitelor noastre. Această etapă m-a determinat să mă întreb, să mă provoc, să judec și să analizez totul până la cele mai mici detalii; m-a învățat să caut tipare și m-a transformat într-un observator atent al realității.
Consider că această rigoare academică îmi permite astăzi să navighez cu ușurință între lumile abstracte ale cercetării și realitățile pragmatice ale business-ului, păstrându-mi mereu curiozitatea vie.
Influența AI în peisajul artistic
AI-ul va schimba radical peisajul artistic, dar nu prin eliminarea artistului, ci prin oferirea de noi surse de inspirație și creație. Vorbim, totuși, despre un limbaj universal al emoțiilor; iar dacă inteligența artificială poate să reflecte și să reproducă extrem de bine, orchestrând algoritmii așa cum un artist mânuiește o pensulă, ea nu ne poate face să tresărim fără ghidare umană.
Vorbim despre trăiri care încă reprezintă o amprentă profund umană. AI-ul va explora posibilități infinite de răspuns artistic și va revoluționa domeniul, însă, în același timp, ne va determina să rămânem „încăpățânați” în a debloca noi niveluri de pură conștiință artistică.
Tehnologiile & problemele de sănătate mintală
Deși pare paradoxal, tehnologia poate fi și un remediu pentru problemele pe care tot ea le-a creat. Prin sistemele de biofeedback și BCI (Brain-Computer Interface), putem învăța să ne autoreglăm stările de stres în timp real; putem folosi dispozitive care să ne avertizeze când creierul nostru intră într-o stare de suprasolicitare și să ne ghideze spre relaxare.
Totuși, vorbim doar despre niște instrumente, în timp ce sănătatea mintală este ceva profund uman. Tehnologia ne poate ajuta să înțelegem problema, analizând trecutul și oferind perspective (glimpses) spre viitor pentru a vedea unde am greșit sau unde am putea greși. Însă, până la urmă, nu trebuie să mai vedem în tehnologie o salvare miraculoasă, ci ceea ce este cu adevărat: un instrument. Puterea de a ne vindeca stă în noi, ca omenire — în comunitate, protecție, atenție, grijă și compasiune.
Premii care ți-au marcat parcursul
Fiecare recunoaștere are locul ei, însă prezența în Forbes USA Top 100 Female Founders, includerea în lista Stanford a celor mai importante Women in Data Scientists, precum și distincția Most Influential Women in Web3 and AI în 2025, rămân repere speciale. De asemenea, Medalia de Aur de la Trienala de Textile de la Łódź din 2025 — câștigată de artista Aziza Kadyri, cu care am colaborat pentru acel proiect — reprezintă o mândrie deosebită.
Totuși, premiul de la Dubai Tourism Futurism Competition, din cadrul GITEX 2017, rămâne o memorie prețioasă. A fost o încununare a eforturilor de a aduce un startup la un nivel de recunoaștere internațională; la acel moment, faptul că un concept inovator prezentat de o femeie a fost atât de apreciat într-un mediu profund masculin, a reprezentat ceva cu adevărat special.
Un sfat pentru cei care încă nu știu cum să reacționeze la toate schimbările provocate de AI
Sfatul meu pentru noua generație este acesta: nu încercați să concurați cu Inteligența Artificială la capitolele unde ea excelează nativ — eficiență, memorie sau viteză de procesare. În schimb, concentrați-vă pe ceea ce ne definește esența: curiozitatea, creativitatea și empatia.
Priviți AI-ul nu ca pe un inamic, ci ca pe o «superputere» pe care aveți capacitatea de a o îmblânzi și de a o ghida. În loc să vă lăsați măcinați de întrebarea: «Îmi va lua AI-ul locul?», schimbați perspectiva și întrebați-vă: «Ce pot crea eu acum, ce nu era posibil înainte de AI?».
Nu fiți simpli spectatori ai progresului tehnologic. Fiți curatori ai propriului viitor, explorați noile frontiere pe care aceste instrumente le deschid și, mai presus de orice, cultivați-vă acele trăsături unice care nu pot fi traduse în cod.
