![[România care ne place] George Gurescu: Suntem flexibili, simt că uneori ne adaptăm mai ușor, suntem vocali, avem umor bun cât de cât, știm să facem și o mâncare decentă](https://media.iqads.ro/2026/05/img-7404-cover-850.jpg?v=202605131157)
De la Dorohoi, până la Saschiz sau Mediaș, sunt câțiva oameni care vor să schimbe ceva: o bucată de trotuar, un copac sau un iaz. George Gurescu, Communications & Fundraising Consultant Asociația pentru Relații Comunitare, îi cunoaște, nu vorbește din auzite. E multă forfotă în țară și nu doar în orașele mari, povestește el, o masă critică care îi dă speranță.
România înseamnă greu și muncă pentru oamenii ei, traume colective, încăpățânare. Dar înseamnă și puterea de a face mai bine, în ciuda datelor.
"E foarte mult loc de creștere, așa mă bucură că încă putem fi mai buni decât suntem deja. Și cred nu e despre adaptare, este despre noi, să fim mai vocali, să punem osul la treabă, să votăm, să ne curățăm în fața casei și să nu aruncăm gunoiul laolaltă", spune George.
Povestim cu George în continuare despre convenția de a fi român, cum l-a format locul și ce a dat la schimb, despre optimism de urgență, copaci și oameni buni:
Mai mult de muncă? Am învățat, grație anilor 90, ce înseamnă să nu ai mai nimic, să muncești pentru orice și să tragi tare. Generația mea a fost martoră la toate transformările prin care am trecut și am crescut cu niște traume colective, noi am învățat că trebuie să te muți dacă vrei o școală mai bună, că trebuie să te muți dacă vrei un loc de muncă mai bun și tot așa. Sau poate doar eu am fost mai ghinionist. :))
