Aproximativ jumătate dintre tinerii din Generația Z folosesc inteligența artificială în fiecare săptămână. Cu toate acestea, promisiunea unui viitor mai creativ, mai rapid și mai eficient s-a transformat într-o sursă de anxietate. Într-o ediție recentă a emisiunii „AI Decoded” de la BBC, experți în tehnologie și specialiști pe piața muncii vorbesc despre un fenomen îngrijorător: Gen Z simte că a devenit generația de sacrificiu în fața algoritmilor. Spațiul pentru entry-level este din ce în ce mai îngust, când AI-ul poate prelua instant task-urile de junior.
Emisiunea, moderată de corespondentul de tehnologie Marc Cieslak, are un panel format Sarah O’Connor (jurnalistă Financial Times și autoarea cărții We're Not Machines), Dr. Rumman Chowdhury (CEO Humane Intelligence) și Dr. Stephanie Hare (autoarea cărții Technology is not neutral).
Discuția pleacă de la o serie de jurnale video trimise de studenți din UK, care sunt îngrijorați de o piață a muncii suprasaturată, unde pozițiile de junior pe care se bazau pentru a acumula experiență riscă să fie automatizate. Aceștia se tem de un viitor în care AI-ul este folosit pentru a adânci inegalitățile, nu pentru a inova.
Discursul fatalist
Sarah O'Connor atrage atenția asupra modului în care comunicăm despre inteligența artificială, subliniind că limbajul fatalist servește adesea unor interese comerciale.
„Ni se spune adesea că este ca un tsunami care vine spre tine sau un val uriaș care te va lovi. Și ne invită cumva să ne gândim la asta ca la ceva inevitabil pe care nu-l controlăm deloc și că tot ce putem face este să încercăm să ne ferim din calea lui... Cred că asta te lasă destul de lipsit de putere și poți auzi asta puțin din ceea ce spuneau unii dintre acei tineri, că simt că nu au prea multă agenție aici”, spune Sarah O'Connor.
Metaforele fataliste domină discursul public și creează impresia că adopția uneltelor tehnologice devine obligatorie.
O'Connor demontează atât utopia (că AI ne va lăsa doar task-urile distractive), cât și distopia (că vom rămâne toți fără muncă). Realitatea din teren este mai nuanțată și, pe alocuri, cinică.
„Ce am observat că se întâmplă destul de des: oamenii își păstrau în mare parte joburile, dar acestea erau schimbate, și uneori nu în bine. Unii oameni pierdeau chiar acele părți ale muncii care le plăceau cel mai mult, elementele creative, elementele care implicau judecata și gândirea umană, și erau cumva striviți în aceste sisteme ritmate și măsurate de mașini, în care se simțeau mai degrabă ei înșiși ca niște mașinării, decât mai umani”, explică Sarah O'Connor.
Studiile recente pe piața muncii arată că AI-ul nu a generat un șomaj în masă brusc: Joburile nu dispar, dar automatizarea le face adesea mai repetitive, angajatul uman devenind doar un corector suprasolicitat al output-ului generat de inteligența artificială.
Moartea junioratului
Dr. Rumman Chowdhury spune că piața se așteaptă ca un junior de astăzi să livreze munca unui mid-level, cu ajutorul AI-ului.
„Definiția unui job entry-level, din cauza AI, va crește acum, pentru că așteptările privind ceea ce face cineva la acel job se vor schimba. Ceea ce se va întâmpla în timp este că universitățile, școlile și copiii se vor adapta. Deci, ceea ce vedem chiar acum cred că este aproape ca o generație pierdută de tineri. Cred că sunt absolvenții din următorii 3 până la 5 ani care au de ce să-și facă griji, pentru că sistemul educațional nu a ținut pasul cu așteptările pieței”, spune Dr. Rumman Chowdhury.
Decalajul provine din faptul că sistemul educațional livrează candidați cu abilități clasice, lăsându-i vulnerabili în fața unor angajatori care doresc randament augmentat tehnologic din prima zi.
Informația prin filtrul AI
În timp ce Google oferea o listă de rezultate (cu bune și cu rele), modelele lingvistice (LLM) filtrează activ realitatea.
„Modelele de limbaj mari sunt foarte diferite de Google... Acum compania de AI acționează ca un moderator de conținut. Alege ce cuvinte să folosească, ce adjective să folosească atunci când se referă la o anumită persoană sau situație. Ea extrage faptele pe care această companie le-a considerat valoroase... Ești expus unui rezumat frumos și omogenizat”, explică Dr. Rumman Chowdhury.
Folosirea ChatGPT pentru eseurile de la facultate nu ajută la nimic pe termen lung. Experții amintesc de o lucrare a celor de la MIT numită „Capcana augmentării”: dacă angajații sau elevii folosesc AI doar pentru a produce output rapid pe termen scurt, capacitatea lor cognitivă declină pe termen mediu și lung.
Scurtăturile tehnologice împiedică crearea de rețele neuronale necesare pentru gândirea critică. La fel cum calculatorul de buzunar nu înlocuiește necesitatea de a înțelege principiul înmulțirii, AI-ul trebuie să fie o unealtă care se bazează pe fundația unei gândiri deja formate, nu să înlocuiască învățarea.
Pentru Gen Z, AI-ul a devenit un frenemy, o oportunitate și o amenințare, în același timp, pe piața muncii.
