Ce ne face, de fapt, fericiți? Un documentar DW merge până în Finlanda pentru a afla răspunsuri noi la această întrebare eternă. Cum reușește Finlanda să ocupe locul 1 în World Happiness Report timp de opt ani consecutiv, în ciuda climatului ostil? Materialul deconstruiește formula fericirii și analizează factori mai ușor de măsurat: încredere comunitară, politici de stat, suport educațional, siguranță financiară.
Rolul Statului
Frank Martela, filosof și cercetător al fericirii la Universitatea Aalto (implicat în World Happiness Report), explică faptul că guvernul nu îți poate garanta fericirea, dar este direct responsabil să construiască infrastructura de suport pentru ea.
"Finlanda este lider în trei domenii: încrederea între oameni, încrederea în instituții și în societate. Există foarte puțină corupție aici. Guvernul nu poate face oamenii fericiți, dar poate crea condițiile potrivite", spune Martela.
Educația
Pentru finlandezi, școala este un mediu care oferă șanse egale tuturor. Nu un sistem care forțează competiția. Anna Hivan, directoare de școală în Helsinki, punctează importanța egalității de șanse:
"Cred că ideea din spatele sistemului nostru este egalitatea. Într-o țară mică, toată lumea ar trebui să aibă aceleași oportunități, astfel încât fiecare să se poată dezvolta conform potențialului său. De aceea avem nevoie de o educație de bază standardizată, gratuită, care să fie aceeași pentru toți. Astfel, toți sunt incluși și toți au aceleași oportunități".
Acest lucru este susținut și de Samuel Glyfe, cercetător educațional pentru evaluările PISA, care subliniază abordarea progresistă a finlandezilor față de sprijinul emoțional și academic acordat elevilor.
"Ceea ce mi se pare cu adevărat fascinant și remarcabil la școlile finlandeze este faptul că suportul individualizat este un dat. Majoritatea elevilor au nevoie de susținere la un moment dat. Marea diferență în comparație cu multe alte țări este că nu există niciun stigmat asociat cu acest lucru. Nu este văzut ca fiind ciudat, ci mai degrabă ca ceva complet normal", spune Glyfe.
Documentarul abordează și latura vulnerabilă a țărilor aflate mai jos în clasament, cum ar fi creșterea depresiei în rândul tinerilor din Germania. Julian Schmidz, psiholog, explică o importantă schimbare de paradigmă:
"Există o teorie foarte cunoscută numită Teoria U. Ea spune că fericirea urmează o curbă în formă de U pe parcursul vieții. Ceea ce observăm chiar acum în studiile de cercetare este că acest aspect – faptul că tinerii tind să fie optimiști și fericiți – a scăzut oarecum. Sentimentul de fericire al tinerilor este în scădere aici".
Neuroștiința stării de bine
Prin monitorizarea undelor cerebrale cu ajutorul unui EEG, Michaela Brohm-Badry (cercetător în neuroștiință) arată cum fericirea se traduce fizic sub forma undelor alfa. Ea menționează că fericirea pe termen lung se antrenează intenționat, cultivând conexiunea profundă.
"Dacă ne concentrăm pe lucrurile bune în viețile noastre, cum ar fi amintirile și gândurile pozitive, acest lucru va continua, prin procese neurale și neuroplastice, să remodeleze creierul în această direcție. Baza este să fii conectat. Să fii în rezonanță cu oamenii din jurul tău, fii cald, iubitor și atent".
Mult timp a existat teoria că, dincolo de un anumit nivel de confort financiar, banii nu mai pot crește starea de bine. Matt Killingsworth, cercetător la Universitatea din Pennsylvania, spune că e doar un mit.
"Cel puțin în medie, mai mulți bani înseamnă mai bine. Nu găsesc dovezi pentru o limită nici măcar dincolo de o jumătate de milion de dolari pe an. Este adevărat că țările mai bogate, ca grup, sunt mai fericite, dar sunt atât de mulți alți factori care contează: factorii sociali, relațiile de încredere, interacțiunile sociale, stabilitatea societală", explică Matt Killingsworth.
Există cu adevărat oameni programați să fie mai fericiți? Profesorul olandez Meike Bartels spune că da, predispoziția genetică este importantă.
"Am descoperit că 40% din diferențele de fericire se explică prin diferențele genetice dintre oameni. Dacă ai o predispoziție genetică scăzută, nu este atât de ușor să fii fericit. E la fel ca la alergare: dacă ai o predispoziție genetică să fii un alergător rapid, îți e mai ușor să fugi repede. Dar, independent de predispoziția ta genetică, totul este antrenabil".
Documentarul DW What makes us happier? - The formula for happiness arată că fericirea nu este un accident geografic. Formula ei chiar poate fi găsită la intersecția dintre instituții publice care funcționează, comunități locale puternice, confort financiar și antrenarea individuală.
