Demis Hassabis, co-fondator Google DeepMind și laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 2024, a primit recent prestigioasa Medalie Albert din partea Royal Society of Arts (RSA). Într-un interviu condus de Prof. Hannah Fry, Hassabis se arată optimist în legătură viitorul industriilor creative, revoluția inteligenței artificiale, arhitectura mediului urban și restructurarea educației.
Intersecția dintre știință și artă
Demis Hassabis este exemplul unui overachiever asumat: maestru la șah la vârsta de 13 ani, designer de jocuri video de la 17 ani, doctor în neuroștiințe la Cambridge, omul din spatele DeepMind și AlphaFold, premiul Nobel.
Creativitatea și gândirea tehnică sunt inseparabile, spune el. Hassabis povestește cum și-a început cariera dezvoltând jocuri video în anii '90, folosindu-le pentru finanța primele sale experimente în AI.
"Nu am văzut niciodată vreo graniță între creativitate și știință. De fapt, cu totul dimpotrivă. Cred că ceea ce separă oamenii de știință buni de cei grozavi este creativitatea... salturile intuitive sunt cele care au adus marile descoperiri. Dacă privești spre unii dintre destinatarii Medaliei Albert, adesea intuiția lor a fost cea care i-a condus spre inovație, fiind doar susținută de capacitățile lor tehnice", spune Hassabis.
Acum, Hassabis crede că inteligența artificială este, poate, cea mai definitorie tehnologie pe care o va crea umanitatea.
"Am petrecut întreaga mea carieră lucrând la AI... pentru că eu cred că va fi una dintre cele mai profunde tehnologii pe care umanitatea le va inventa vreodată. Va fi o revoluție la fel de mare precum electricitatea, telefonul sau internetul. Poate cu un impact de 10 ori mai mare decât revoluția industrială, și cu provocarea adăugată că probabil se va întâmpla de 10 ori mai repede, desfășurându-se pe parcursul unui deceniu în loc de un secol", spune Hassabis.
Povestea umană este valoroasă
Hassabis susține că AI-ul va oferi o amplificare a capacităților de producție cu care putem testa mii de prototipuri rapid. Însă valoarea absolută a artei va rămâne conexiunea, vulnerabilitatea umană și sufletul pus într-o lucrare.
"De ce, la unele filme sau cărți, mai punem eticheta «bazat pe o poveste adevărată»? De ce ne-am deranja cu sintagma asta dacă nu ar avea nicio semnificație? Cred că în acele povești este mai valoros pentru audiență să știe că o altă ființă umană a trecut efectiv prin așa ceva. Asta nu va fi niciodată valabil pentru o operă creată de AI... Când mă uit la un tablou uimitor de Van Gogh, îi poți vedea durerea în fiecare tușă a picturii. Ar mai avea aceeași greutate dacă un robot AI ar face asta? Probabil că nu", spune Hassabis.
Morala & educația
Tehnologia nu e morală, însă, și are nevoie de ghidarea societății, spune Hassabis.
"Dacă lăsăm lucrurile fără restricții, ne vom trezi cu silozuri adictive, exact cum am văzut cu social media. Trebuie să fim foarte intenționali în legătură cu această tehnologie, despre ce vrem să facă. Nu mai putem s-o băgăm înapoi în cutie, nu va dispărea".
Confruntați cu accesul imediat la informație, școlile actuale nu mai fac față. Soluția lui Demis este radicală:
"Recomandarea mea ar fi să inversăm sala de clasă, astfel încât clasa să nu mai însemne învățat pe de rost; faci asta în afara orelor, cu ajutorul instrumentelor AI, care o pot face personalizat... Imaginează-ți că fiecare copil are propriul tutore personal grozav. Și atunci, ce faci în sala de clasă fizică? Ar trebui să fie bazat pe modelul Montessori, pe proiecte, concentrat pe lucrurile importante din viitor: creativitate, antreprenoriat, lucrul în echipă, a fi lider sau parte dintr-o echipă", spune Hassabis.
Hassabis crede, în continuare, că menirea finală a noilor tehnologii este să deblocheze potențialul uman. Depinde de oameni dacă le folosesc ca un generator de AI slop sau dacă le conduc spre o nouă Renaștere.
