Pe scena festivalului Cannes Lions, care are loc în această săptămână, Demis Hassabis, CEO Google DeepMind, și jurnalistul Reed Albergotti au discutat temele arzătoare ale lui 2026: AI și dezinformarea, AI și știința, AI și economia, AI și comunicarea.
Sub titlul The Future of Creativity, discuția a pornit de la o preocupare generală privind capacitatea tot mai avansată a modelelor (inclusiv pe partea de cyber-security) și drumul spre AGI (Artificial General Intelligence). Subiectul central s-a mutat însă rapid spre o temă de interes pentru industria comunicării: redefinirea procesului creativ.
Măsuri globale de protecție
Întrebat despre pericolele pe care le presupune AI-ul și calea către AGI, Hassabis a explicat de ce progresul necesită măsuri de protecție și implicare globală.
„Am susținut public de ceva timp că, pe măsură ce ne apropiem de AGI – și cred că suntem pe punctul de a o face acum, avem nevoie de o abordare mai sistematică. Sigur, există oportunități uluitoare în față, cum ar fi rezolvarea tuturor bolilor sau găsirea de noi surse de energie, dar există și riscuri.
Vor apărea riscuri biologice, nucleare și de altă natură în următorii ani și trebuie să fim pregătiți pentru asta. Cred că avem nevoie de o modalitate mai sistematică de a gestiona problemele, și poate chiar de un organism de standardizare internațional, care să testeze cele mai noi sisteme de frontieră pentru a ne asigura că sunt robuste”, spune Hassabis.
Schimbarea la față a creativității
Aflat în fața unui public din industria creativă, Hassabis a fost provocat să răspundă dacă AI-ul va ucide imaginația.
„Cu siguranță va schimba creativitatea. Dar cred că ceea ce văd este o schimbare pe două paliere. Pe de o parte, se democratizează unele instrumente creative, astfel încât mai mulți oameni își pot testa ideile relativ rapid și ușor. Acest lucru are însă două tăișuri, pentru că produce și multe lucruri care poate nu sunt foarte valoroase creativ.
Pe de altă parte, pentru profesioniști, cred că va fi incredibil. Pot să facă de 10 ori mai multe lucruri decât înainte. Ca orice instrument nou, dacă îl folosești superficial, poate părea că sărăcește procesul creativ. Dar dacă îl folosești inteligent și inovator, ar trebui să aducă un plus de valoare”.
Testul Einstein
Discutând posibilitatea ca un AI să inoveze pur și simplu, nu doar să anticipeze și să remixeze modele umane (cum face acum), Hassabis descrie un moment esențial pe care modelele viitorului ar trebui să îl atingă, dând ca exemplu pe cel mai faimos fizician al istoriei:
„Așa aș defini eu adevărata creativitate: atunci când nu doar extrapolezi ceva ce este deja cunoscut, ci de fapt vii cu o nouă ipoteză științifică despre o anumită parte a realității, care este cu adevărat nouă. Așa cum a făcut Einstein în 1905 cu incredibilul său set de lucrări. Einstein însuși obișnuia să viseze cu ochii deschiși”
Puterea simulărilor AI în economie și realitatea imediată
O direcție spre care avansează echipa DeepMind ține simularea societății și a regulilor ei. O aplicație fascinantă explicată de Hassabis se leagă de modul în care guvernele vor lua decizii macro:
„Economia ar fi grozavă dacă ar semăna mai mult cu o știință naturală. În prezent, urcăm și coborâm ratele dobânzilor cu jumătate de procent și apoi ne uităm: a provocat o recesiune? Ups, poate n-ar fi trebuit să facem asta. Ar fi mult mai bine dacă am putea simula sute de mii de traiectorii pentru a obține o decizie științifică mult mai riguroasă despre ce trebuie făcut, rapid. Dar asta nu e posibil acum în științele sociale pentru că nu poți rula același experiment controlat de sute de ori. Acolo intervine AI-ul, un sistem ar putea învăța această simulare pur și simplu din date. Ăsta e, dacă vreți, obiectivul major spre care mă îndrept.”
Discuția cu Hassabis arată că nu mai este suficient să ținem pasul cu tehnologia, ci societatea trebuie să gândească paradigme noi, colective, de folosire și ghidare.
