O întrebare incomodă, care apare din ce în ce mai des în conversația publică. Tocmai pentru că viitorul este din ce în ce mai greu de prezis, e nevoie ca prioritățile în educație să se schimbe, spune economistul Daniel Susskind, profesor King's College London, cercetător la Oxford și la Stanford Digital Economy Lab. În cadrul podcastului Merryn Talks Money produs de Bloomberg, Daniel Susskind discută cu Merryn Somerset Webb despre impactul inteligenței artificiale în educație, transformarea pieței muncii și felul în care tinerii și adulții se pot pregăti pentru un viitor incert. Dialogul are ca punct de plecare volumul publicat recent de Daniel Susskind, „What Should My Children Do? How to flourish in an age of AI”.
Declinul competențelor fundamentale
Discuția debutează cu analiza datelor PISA, care indică o scădere globală a nivelului de literație și competențe matematice în rândul elevilor. Daniel Susskind argumentează că încercarea tradițională de a ghici ce meserii vor exista în viitor pentru a deduce abilitățile necesare este sortită eșecului; în schimb, orice competență superioară va depinde invariabil de însușirea temeinică a bazelor.
"Modul tradițional în care ne-am gândit la pregătirea generației următoare a fost să încercăm să anticipăm ce se va întâmpla și ce joburi vor trebui făcute, iar apoi să spunem: "Iată competențele sigure pentru viitor pe care trebuie să le predăm". Consider pur și simplu că este prea dificil de făcut. Nu putem prezice cu încredere ce abilități mai avansate — fie că e vorba de creativitate, discernământ sau rezolvare de probleme — vor fi cu adevărat căutate. Dar ceea ce știm este că, indiferent care vor fi acelea, ele se vor baza pe stăpânirea acestor noțiuni elementare", spuneDaniel Susskind.
Timpul pe ecrane
Declinul atenției și al performanțelor școlare coincide cu anul 2009 — momentul apariției smartphone-urilor și a rețelelor sociale în viața tinerilor. Măsurile de restricționare a accesului la platformele sociale sunt justificate, crede economistul, dar nu ar trebui să ducă la o respingere automată a tehnologiilor de tip AI.
"Una dintre îngrijorările mele este că preocupările legitime legate de social media sunt amestecate cu teama de inteligență artificială, iar restricțiile de bun-simț privind rețelele duc la interdicții pripite ale instrumentelor precum ChatGPT. Cred că aceasta este o greșeală, deoarece, în timp ce social media ne distrage și ne slăbește capacitățile, inteligența artificială, folosită corect, are potențialul de a ne îmbunătăți substanțial viața", spune Susskind.
Susskind consideră că dezbaterea publică actuală este canalizată greșit către durata timpului petrecut pe ecran, în loc să privească utilitatea efectivă a conținutului:
"Ne-am blocat într-o dezbatere despre care este cantitatea potrivită de timp petrecut în fața ecranului, căutând nivelul ideal: nici prea mult, nici prea puțin. Părerea mea este că aceasta este o dezbatere greșită. Ceea ce ar trebui să discutăm cu adevărat este ce se află pe acele ecrane și cum folosim această tehnologie".
Pentru a răspunde acestor provocări, Susskind sugerează alocarea a aproximativ o treime din timpul educațional unui curriculum dedicat utilizării critice a tehnologiei. Aceasta implică atât înțelegerea mecanismelor de captare a atenției, cât și conștientizarea faptului că modelele de limbaj (LLM) sunt supuse erorilor și halucinațiilor.
"Trebuie să-i învățăm pe oameni să facă o utilizare critică a acestor tehnologii", spune Susskind.
Regândirea carierei
În privința orientării profesionale a tinerilor, economistul propune o schimbare de paradigmă: renunțarea la fixarea pe o titulatură de post în favoarea problemelor concrete care cer rezolvare.
"Dacă intri în drept pentru că vrei să fii genul de avocat pe care l-ai văzut în Suits sau dacă intri în medicină pentru că vrei să fii doctorul pe care l-ai văzut în House, vei fi amarnic dezamăgit, pentru că felul în care arată acele meserii se va schimba dramatic în anii următori. Dar dacă intri în aceste lumi pentru că te interesează să îmbunătățești accesul la justiție ori să rezolvi probleme juridice sau probleme medicale, viitorul este foarte promițător. Aceste probleme nu dispar; doar modul în care le rezolvăm va arăta foarte diferit", spune Daniel Susskind.
Această abordare este susținută de modul în care noile tehnologii depășesc granițele stricte ale domeniilor profesionale:
"Există o realitate conform căreia aceste tehnologii pur și simplu nu respectă granițele tradiționale pe care le-am trasat între discipline, meserii și ocupații. Cred că trebuie să fim sinceri cu oamenii în această privință și să le spunem: concentrați-vă pe problemele pe care doriți să le rezolvați și fiți deschiși la faptul că jobul pe care îl veți avea și abilitățile cerute vor arăta foarte diferit de cele din secolul XX", spune Susskind.
AI ca profesor personal
Un beneficiu major identificat de economist este capacitatea AI de a replica avantajele meditației unu-la-unu, un model de instruire cu eficiență dovedită, dar inaccesibil istoric pe scară largă din cauza costurilor.
"Știm că meditația individuală cu un tutore uman este extraordinar de eficientă dar problema a fost întotdeauna costul. Nu am putut oferi acest tip de instruire personalizată tuturor celor care și-o doreau. Acum, cu aceste sisteme, chiar se poate. Interacțiunea personalizată pe care o poți avea cu ele pentru a înțelege probleme noi rivalizează, după părerea mea, cu 95% dintre profesorii pe care i-am văzut — și mă includ și pe mine aici".
Susskind menționează că a experimentat personal această abordare, folosind asistenți AI atât ca partener de dialog pentru a analiza poezie, cât și drept îndrumător pas cu pas pentru a învăța noțiuni de orologerie și a repara un ceas mecanic moștenit.
Educația adulților
În încheiere, Daniel Susskind spune că transformările nu vizează exclusiv tinerii, ci afectează în mod direct generațiile adulte active.
"Există o incertitudine uriașă cu privire la viitor, la ce joburi vor trebui făcute și ce abilități vor fi cele mai importante. Cred că această incertitudine este trăsătura definitorie a erei inteligenței artificiale. Iar cel mai bun răspuns pe care îl avem în fața incertitudinii este flexibilitatea: capacitatea și disponibilitatea de a ne recalifica și de a învăța noi competențe mai târziu în viață, cu aceeași intensitate și seriozitate cu care oamenii se implică în educație la începutul vieții".
Gestionarea tranziției către o economie dominată de inteligența artificială depinde de o reevaluare structurală a educației și a politicilor de muncă. În locul încercărilor de a prognoza trasee profesionale fixe într-un mediu tehnologic în continuă schimbare, soluția stă în consolidarea competențelor fundamentale, dezvoltarea discernământului critic față de noile unelte digitale și crearea unor mecanisme sustenabile de învățare continuă, aplicabile pe tot parcursul vieții.
