Desi consumerismul este una din fetele Raului in regimurile dictatoriale, liderii supremi au avut relatii de amicitie cu marcile Occidentului. Si viceversa.
Mirajul occidentului isi face simtita prezenta, in unele locuri, printr-o sticla de Coca Cola. Pentru unii, libertatea - oricat de meschin ar suna - inseamna si dreptul de a purta branduri. Marcile sunt, insa, privilegiul celor bogati in regimurile dictatoriale. Iar conducatorii supremi, in ciuda imaginii feroce, au si ei slabiciuni consumeriste. Pana la urma, nimeni nu este imun publicitatii.
Marturisirile din anturajul lui Kim Jong-un, liderul Coreei de Nord, arata ca tanarul dictator este mare fan McDonalds, poarta ochelari Ray Ban si conduce Mercedes. Kenji Fujimoto, fostul bucatar al dictatorului, povesteste chiar ca, in timp ce poporul murea de foame, el era trimis la Peking sa ii aduca Big Macs.
Kim Jong-un a invatat sa conduca la 7 ani, iar prima lui masina a fost un Mercedes, brand caruia i-a ramas loial, iar in prezent detine vreo 10 masini de acest tip. In ceea ce priveste tigarile, Yves Saint Laurent era marca lui preferata, dupa cum povesteste Fujimoto.
Fostul lider irakian Saddam Hussein avea, de asemenea, Mercedes, si un Rolex de 100.000 de dolari, din aur, cu diamante. Dupa cum povestea dupa moartea sa, Haitham Wihaib, seful sau de protocol, dictatorul avea o slabiciune pentru marcile frantuzesti: ochelarii de soare Dior si stilourile Cartier.
