Cand vorbeste despre hoaxuri, Camelia Eremia, Client Service Director MSLGROUP The Practice, foloseste niste concepte grele, ca "adevarul" si "sinceritatea". Cum se inteleg ele cu "creativitatea" si "amuzamentul", vedeti in textul de mai jos.
Un hoax bun incepe dimineata, cand toti oamenii din birou spun "bai, ati vazut aia cu...?" / "daaaa!" si se termina cu "Aaaa... nu m-am prins". E un senzational cu tensiune si fir narativ, care mizeaza pe puterea neverosimilului ce transforma stirile in moneda sociala. Indiferent daca le trimitem prin chain emails cu titluri ca "trebuie sa vezi asta"/ "o sa-ti schimbe ziua", asa cum faceam la inceputul anilor 2000, sau ca dam un share pe Facebook, cum facem astazi, pana la urma important e ca deznodamantul sa fie unul bun si relevant pentru brand.
Ca reprezentant al industriei de PR, simt ca e de datoria mea sa pun pe masa concepte grele ca "adevarul" si "sinceritatea". "Inselaciunea" nu-si are locul in terminologia acestui domeniu. Oamenii din PR sunt cel mai probabil detestati de creativii din advertising carora le servim replici ca "te-ai gandit la riscuri?", "dar daca se intampla asta?", "in cate feluri poate fi inteleasa gresit aceasta actiune?". Ca sa treaca cu brio de evaluarea riscurilor de comunicare, un hoax ar trebui construit subtil, sa le dea oamenilor despre ce sa vorbeasca fara sa incalce principiile deontologice care nu ne permit sa cream stiri false, dar ne lasa sa ne folosim creativ de contexte pentru a ajunge unde vrem. In plus, ar trebui sa fie asumat ca hoax din capul locului. Consumatorii apreciaza sinceritatea si se lasa atrasi de buna voie in jocul brandului, ceea ce face ca totul sa ia o tenta amuzanta, fara a dezinforma.




















