Eu mi-s Vio si s-ar putea sa ma stiti din 2014 cand i-am scris in spume o scrisoare lui Ponta.
Am revenit cu niscaiva pareri despre campania asta electorala care cantareste mai mult decat credem. N-am venit singura ci cu Mihai Marc, care e jumatatea mea semnificativa, rationala si informata.
Eu pot fi regina incoronata a biasului si printesa caterincii si el imi cere 3 surse, argumente si kpi si cand vorbesc despre Donald Duck.
Eu construiesc pe emotie si el consolideaza cu informatie. This is how we roll.
De dragul echilibrului si al continutului, asadar, vom scrie acest articol impreuna. Enjoy!
Urmarim politica cu ochii larg deschisi, dezbatem, ne revoltam pe Facebook si ne impacam la bere. Fie ca tragem spre stanga sau spre dreapta, ne intalnim cumva la mijloc si stabilim ca e despre noi. Ne doare si ne supara toata povestea asta care se tese in jurul nostru si viitorul ne ingrijoreaza. Traim toti in niste bule si ne e cat de cat bine, dar stim ca o sa vina ziua cand bulele noastre se vor ciocni, se vor fisura si realitatea asta de care nu ne-a prea pasat o sa vina peste noi si n-o sa stim ce ne-a lovit. Ne mintim ca noi nu facem politica deloc si ca nu e “our cup of tea”.
De fapt, facem politica mereu, fie ca suntem acasa, la job sau la bere. Vrem sau nu, nesuferita de politica face parte din vietile noastre, ne influenteaza prezentul si ne decide viitorul. Da, stiu, ne-am gandit toti cel putin o data sa ne caram si avem un shortlist cu tarile in care am pleca. Orasul asta parca ne sufoca si tara asta pare ca isi da singura ceasul inapoi.
