![[Cu BD-urile în mână] Ileana Surducan: Eu sunt adepta regulii “show, don't tell” și încerc să transmit cât mai mult prin imagine, cu cât mai puține explicații](https://media.iqads.ro/2016/08/1625489-10202334079166990-1251769059-n-cover-850.jpg?v=201711020543)
Pentru Ileana Surducan, BD-urile au început cu Noul Testament, au continuat cu benzi desenate din colecția părinților și au continuat cu colectia Centrului Francez din Cluj. Candva in perioada asta, a inceput o intrecere intre ea si sora ei care continua si azi - desenatul de povesti. Intre timp, insa, a apucat sa si publice câteva albume de banda desenata de pe timp de competitie.
Pe langa editurile franceze care au gazduit-o si diversele publicatii din România, desenele semnate Ileana Surducan s-au adunat în volumul Dolky-n trei straie, un jurnal de călătorie ilustrat.
Pe Ileana o găsim pe blog si in textul de mai jos, in care vorbeste despre BD-urile romanesti didn toate unghiurile problemei:
Prima bandă desenată care mi-a fost citită şi pe care apoi am răsfoit-o de nenumărate ori a fost... suspans... Noul Testament în Imagini! Surprinzător, dar adevărat. Nu aveam mai mult de 4-5 ani.
Era o bandă desenată în toată regula şi am recitit-o până am făcut-o ferfeniţă. Peste mulţi ani am găsit-o re-editată şi acum ştiu să vă spun că scenaristul era Iva Hoth, iar desenatorul Andre Le Blanc.
Comentarii