Nu există cărți mici, ci doar traducători mici. Mă rog, vorba aia nu era chiar așa, dar dacă Lorin Ghiman s-a aventurat în discuția de mai jos, în analogii cu actori și actrițe, am zis să încercăm și noi. Lorin are un masterat în filozofie, iar tradusul de cărți i-a oferit o primă provocare prin colaborarea cu editura Idea. Titlul proiectului său de debut? ”Topologia Aurei”, scrisă de filozoful/criticul de artă Boris Groys.
Deci nu doar editurile mari au nevoie de traducători iscusiți, ci și cele de nișă, cum le numeste invitatul nostru de azi. Printre numele cu care a mai colaborat se numără și editurile Tact şi Galaxia Gutenberg.
Vom vorbi despre deadlineuri (bleah!), optimismul izvorât din piața de carte virtuală (yay!), precum și despre banii puțini pe care îi faci indiferent dacă traduci din arabă sau din engleză (mda).
Prin 2004-2005, pe când începeam masteratul în filosofie, am început să colaborez cu revista şi editura Idea din Cluj, unde activau şi câţiva din profesorii mei. Botezul focului a fost traducerea şi revizuirea unor eseuri ale lui Adorno, am petrecut vreo 2 săptămâni împreună cu Ciprian Mihali şi George State să pregătim pentru tipar două texte scurte. Le sunt recunoscător până azi pentru ce am învăţat de la ei atunci. Tot la Idea a apărut şi prima carte pe care am tradus-o (aproape integral): un volum al lui Boris Groys, Topologia aurei.























