Am vorbit in ultimele saptamani de vedeta in ascensiune (cel putin in Romania) a retelelor sociale. Ce se intampla pe Instagram, sunt cu adevarat toti oamenii fericiti si frumosi acolo? Am aflat ca si fericirea se masoara uneori in cifre, la fel ca frumusetea, dar dincolo de ele, oamenii se simt liberi. Asa ca saptamana asta ne-am intors privirea spre Twitter.
Acum vreo 4 ani, cand inca mai intram pe aceasta retea, oamenii spuneau ca - din motive nedescoperite de cercetatori - Twitterul din Romania e pe moarte. Am vrut sa vedem in ce stare se mai afla, daca il trateaza cineva si, mai ales, care sunt ultimii mohicani care rezista inca pe baricadele celor 140 de caractere.
Dragos Novac e pe Twitter de 11 ani. A scris pana acum 21.000 de tweet-uri si e urmarit de 14.200 de oameni. Spune ca Twitterul nu a contat prea mult niciodata in peisajul din .ro:
E un mic cerc vicios, nefiind bani, nu sunt motive reale de a impinge un mediu sa ajunga in mainstream, iar mainstreamul se duce de la formatorii de opinie care au nevoie de un model economic pentru promovare, adica bugete de media.
A renuntat aproape complet la Facebook, de cativa ani, si foloseste Twitterul drept principala sursa de informare. A observat, insa, ca si aici oamenii incep sa il transforme intr-o unealta de personal branding. Despre cercuri, retele, conversatii, dar si bugete media, oameni si autonomie, povesteste Dragos in randurile de mai jos:






















