Scrisul poantelor si prestatia de pe scena este pachetul cu care comediantii lucreaza. Trebuie sa fii bun la ambele sau macar la una din ele foarte bine, ca sa treci drept un stand-up comedian bun. Cristi Popesco:
Eu stau mai prost cu livrarea. Si cu scrisul. Am noroc ca sunt atragator fizic si publicul e mai iertator daca vede ca esti sexy.
Intocmai precum Cristi, stand-up-ul din Romania a crescut frumos, dar e destul de chel inca; au aparut multi showmeni, public mai cunoscator si mai rabdator. Dar inca nu prea exista asa-numitele open micuri, unde profanii sa-si poata incerca mana si glumele live, pe scena.
In momentul de fata, in afara de open mic-ul de la Club99 organizat de Alex Mocanu, nu stiu sa se mai faca altceva.
Viata de comediant iti ofera multe momente frumoase si povesti interesante, dar cel mai nasol, ne spune Popesco, este cand dobandesti o oarecare notorietate (pentru ca esti foarte foarte funny) si trebuie sa dai interviuri. Are dreptate si-l completam: interviurile sunt pentru creativitate ce este cratima pentru taximetristi.
Prima data am vazut stand-up in "Seinfeld", da' nu prea intelegeam eu ideea de stand-up comedy. Apoi prin liceu a "viralizat" Pablo Francisco pe retelele de cartier. Stateam cu prietenii in parc si incercam sa imitam glumele lui Pablo. Mie imi iesea cel mai prost. A fost momentul in care am inceput sa pun la cale un plan diabolic de a stapani omenirea.























