Aproape, pentru că Alina Roșioreanu le spune așa oamenilor care privesc, dar nu gustă, pentru că le strică și e păcat de ele: ”mâncați, oameni buni, că mai fac!”. Până a ajunge la prăjituri frumoase, Alina a făcut multă italiană în liceu, apoi SNSPA, apoi, din 2006, campanii și reclame la TBWA\Merlin, Tempo și FRIENDS\TBWA. Și niște freelancing. Prăjitulina a apărut în 2012, o dată cu criza produsă de împlinirea a 30 de ani.
S-a apucat de prăjituri pentru că voia să facă ceva frumos. După o lună petrecută în Dubai, s-a hotărât.
Am stat ore în șir cu ochii în rafturi și am venit acasă cu cardul gol și valizele pline de tot felul de jucării de făcut prăjituri.
Și așa a apărut Prăjitulina, atelier de creație. Cum a început, care au fost greutățile, despre rețete și creații speciale, consumatori și gusturi, povestește Alina în rândurile ce urmează:
Background și studii: multă limbă italiană până la sfârșitul liceului (a fost pasiunea mea și m-a dus prin multe săli reci de clasă în dimineți de sâmbătă, la olimpiade). Apoi SNSPA, pentru că la vremea aia era singura care chiar promitea o specializare în advertising, ceea ce atunci era un soi de inorog.
