Soluțiile științei comportamentale pentru fenomenul fake news

Soluțiile științei comportamentale pentru fenomenul fake news
Jessica Exton, specialist în ştiinţa comportamentală în cadrul ING

Ne lovim zi de zi de fenomenul știrilor false, iar propriul comportament ne face mai vulnerabili la ele. Cum poți reduce șansele de a cădea în capcana fake news?
La conferința Behavioural Exchange 2019 (care a avut loc în această toamnă, la Londra), au fost formulate următoarele recomandări:

  • Conștientizează propriile tale prejudecăți
  • Învață prin practică
  • Concentrează-te asupra modului în care interpretezi informația

Mesajele false ajung și în sursele de informare în care noi avem încredere și este simplu să le luăm de bune, fără să mai verificăm informația. Deși ne place să credem că putem identifica știrile false, există câteva comportamente cheie care ne predispun să credem ceea ce ne este prezentat.

Ar trebui să verificăm validitatea acestor știri? În mod ideal, nu.
Noile tehnologii au facilitat, totodată, producerea și răspândirea mesajelor false, așadar este important să fim conștienți de toate aceste încercări de dezinformare din jurul nostru.

 

Conștientizează propriile tale prejudecăți

Tindem să selectăm și să prioritizăm informațiile în funcție de percepțiile și convingerile noastre, în detrimentul celor corecte sau credibile. Gândește-te la contul tău de Twitter. Urmărești persoane care au opinii similare cu ale tale sau persoane pe care le admiri și cu care îți dorești să te asemeni?

Tali Sharot, profesoară de neuroștiință cognitivă, a descoperit că alegem sursele de informare care ne oferă ceea ce noi ne dorim și le evităm pe cele care ne pun în dificultate sau pun la încercare ceea ce credem. Astfel, potrivit cercetărilor acesteia, mulți dintre noi suntem atrași de emisiunile de știri care susțin opiniile noastre politice și le acordăm un grad sporit de credibilitate. Același lucru este valabil și în cazul emisiunilor meteo, chiar dacă politica nu are nicio legătură cu previziunile meteorologice.

Problema constă în faptul că asimilăm informațiile luând în considerare doar sursa care le livrează, ceea ce conduce și la polarizarea opiniilor. Oamenii care au aceleași păreri ascultă unii de ceilalți și stau împreună, evitând opiniile contrare.

Mai mult, avem tendința de a respinge informațiile care se opun setului nostru de convingeri. Încercăm să le blocăm și să ne asigurăm că au un impact redus asupra părerilor noastre. Crezi că nu te afectează și pe tine? Toți avem anumite prejudecăți, într-o măsură mai mare sau mai mică.

 

Invață prin practică

În loc să te concentrezi asupra demontării știrilor false sau verificării informațiilor, acordă atenție modului în care comportamentul nostru influențează informația pe care o consumăm și învață cum să identifici știrile false.

Sander ven der Linden a introdus conceptul de ‘pre-bunking’. Specialist în psihologie socială, el a creat un program digital de training cu scopul de a educa oamenii să identifice știrile false. 

Acesta definește știrile false ca fiind o dezinformare intenționată și consideră că este simplu să adaptezi lucrurile pentru a preveni răspândirea dezinformării și pentru a disemina informația corectă. Sander ven der Linden compară procesul cu un vaccin extins în rândul populației. Doar că în acest caz, ne vaccinăm împotriva informațiilor false.

Învățarea prin practică este o tehnică bine cunoscută pentru a deprinde noi abilități. Cei care intră în acest joc creează ei înșiși știri false pentru a învăța ulterior cum să le identifice. Indiferent de vârstă, sex, nivel de educație sau orientare politică, persoanele care învață să identifice mesajele false în cadrul jocului devin mai încrezătoare că pot face acest lucru și in viața reală.

 

Concentrează-te asupra modului în care interpretezi informația

Nu îți plac jocurile? Concentrează-te asupra modului în care interpretezi informațiile, îți formezi și dezvolți părerile. Raționamentul motivațional explică ce ne determină să avem alte concluzii în raport cu ceilalți, chiar și atunci când analizăm exact aceeași informație.

Antonio Silva, consultant al echipei Behavioral Insights, explică rolul constrângerilor cognitive, precum raționamentul motivațional, care ne poate influența capacitatea de a primi informații și preferințele pentru opțiunile care necesită mai puțin efort cognitiv.

Mai mult, acesta constată că este utilă includerea unor opinii diferite pe aceeași pagină cu știrile false, precum comentariile unor persoane care contestă articolul. Aceste tipuri de intervenții au redus credibilitatea știrilor false.

Gândește-te mai mult la cum putem preveni știrile false, decât la cum putem lupta împotriva acestora. În plus, este perfect acceptabil să îți confrunți propriul set de opinii, să privești mai departe și să analizezi puncte de vedere diferite, pentru a putea beneficia de o imagine completă. 

-------
Jessica Exton este Behavioural Scientist, International Consumer Economics, ING

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info


Sectiune



Branded


Related