Andra Bria, copywriter și product designer, și-ar da copilăria ei pe o copilărie petrecută în zilele noastre. AR-ul și VR-ul sunt un argument puternic pentru asta. Și într-un fel o face. Andra își retrăiește copilăria prin ochii copiilor pentru care a scris prima ei carte, Tales for the Future, în care a integrat și tehnologia AR, cu ajutorul unor artiști din Mexic și Austria.
Dacă ar întreba-o cineva, și am făcut-o noi, ce ar putea salva lumea, ar răspunde feminismul. Este marca ei înregistrată pe care a imprimat-o și cărții. Sub umbrela ei, a integrat teme sociale cu greutate precum empatia, toleranța, egalitatea de gen sau activismul, considerând că lumea beneficiază de o șansă în plus să fie salvată, dacă copiii se pregătesc să-i înțeleagă problemele, de mici.
Fiecare din cele 11 povești ale cărții este ilustrată de artiști din întreaga lume, din Guatemala sau Polonia, până în Japonia. Nu de multe ori ai ocazia să faci research pentru un proiect uitându-te la desene animate, dar aici putem cădea de acord că Andra a făcut exact ce trebuie. În plus, a citit literatură pentru copii, și chiar a mers într-o școală pentru a sta de vorbă cu publicul ei.
Proiectul este încă în faza de finanțare, așa că Andra a pornit o campanie de crowfunding pentru a putea publica primele copii, pentru a plăti artiștii și a finaliza cartea. Mai departe, aflați despre cum au fost construite personajele și cum ar pitch-ui Andra cartea părinților micilor ei cititori, dar si cum vede ea rolul creativității în educația modernă.
Pasiunea pentru scris
Scriu de când mă știu, îmi e natural să fac asta, însă nu știu cum, dar, în educația primită, m-am îndreptat inițial către partea reală, de-aia am și dat la mate-info. Chiar și acum îmi dezvolt laturi care nu au neapărat legătură cu scrisul, cum ar fi digital product design-ul.
Sunt un copywriter hibrid. Am început să scriu comercial, pentru advertising, în perioada când am urmat Școala ADC, iar cariera în publicitate mi-a dezvoltat foarte mult stilul de a scrie și chiar modul de a gândi. Bineînțeles că satisfacțiile profesionale au venit la pachet cu o recunoaștere, cu un premiu. Dar blurarea limitelor dintre work-ul comercial și work-ul artistic m-a interesat întotdeauna.
Creativitatea în educație
În educația modernă, creativitatea are foarte mare legătură cu rolurile pe care le atribuim copiilor de mici. Ești fetiță, deci trebuie să faci asta, sau nu ai voie să faci cealaltă. Nu mergi la balet, pentru că ești băiețel. Nu cred că ar trebui să limităm experiențele copiilor în funcție de rolurile predefinite de societate.
Un alt aspect pe care vreau să-l menținonez aici este că, astăzi oricine poate fi un creator. Odată cu evoluția tehnologiei, copiii au în prezent o mulțime de instrumente prin care își pot exprima creativitatea. Dacă în copilărie, generația noastră visa să fie într-o trupă, astăzi copiii își filmează coregrafia cu telefonul, o uploadează pe YouTube și devin influenceri la 9 ani.
Copilăria ta creativă
Creativitatea mi-am format-o in cărți, din povești, din ilustrații, din diapozitive proiectate pe pereți. Sau priveam desenele animate pe casete video, nedublate în limba română, și uite așa învățam și o limbă străină.
Bineînțeles că acum, desene clasice precum Mica Sirenă, împreună cu alte filme Disney cu prințese, au repărut în lumea reflectoarelor ca promovând teme sexiste. Această critică este extrem de validă și e important să subliniem că unele dintre mesajele Disney sunt dăunătoare pentru fetițe, vezi pasivitatea prințeselor și ideea de “a fi salvate”. Dar încet încet se schimbă și evoluează, și filmele Disney, și poveștile.
Schimb de copilării
Da, aș da copilăria mea pe o copilăria din ziua de azi, haha. Astăzi copiii pot învăța geografie sau biologie mult mai ușor și mai interactiv, de pildă prin VR, sau pot învăța să citească cu ajutorul unei aplicații de AR (vezi Wonderscope, o aplicație care transpune în AR diferite personaje, cu care tu interacționezi citind frazele care îți apar pe ecran).
Tehnologia a schimbat foarte mult felul în care copiii învață astăzi, și a transformat acest proces într-unul în care ei sunt implicați direct, iar subiectul nu mai e unul așa plictisitor, brusc totul devine mai interesant.
Autor de carte pentru copii
Întotdeauna mi-am dorit să fac ceva, fie un produs, fie un program educațional, care să ajute la emanciparea fetelor, a fetițelor în special. S-a nimerit a fi o carte. Motivul? Poate că și eu mi-aș fi dorit să am parte de o astfel de educație, o educație feministă, pe care am primit-o mult mai târziu. Și am vrut să o dau mai departe.
Nu am plănuit această carte sub nicio formă. A pornit ca o simplă idee, un “ce-ar fi dacă?” Și mă bucur că am reușit să o duc până la capăt.
Tales for the Future
Am ales numele din cel puțin două motive: pentru că subiectele abordate, de fapt subiectul principal, feminismul, este unul pe care, din punctul meu de vedere, se bazează viitorul. Societatea nu poate evolua decât prin feminism, altfel vorbim de o distopie. Și se numește “Povești pentru viitor”, pentru că viitorul este reprezentat de copii.
Subiecte sociale profunde
E important să educăm generația următoare cu privire la aceste subiecte, încă din perioada de formare, pentru ca ei să aibă niște repere sănătoase. Și apoi, aceste subiecte sunt unele de care copiii se lovesc zi de zi. Astăzi, bullying-ul este tot mai pregnant, în special online.
Încrederea în sine e bine să fie practicată de la vârste cât mai mici. Nu e suficient să le spunem fetelor că sunt puternice, trebuie să le învățăm să facă ceva cu puterea lor, că e vorba de practicarea unui sport care să le provoace, crearea propriei reviste, sau pornirea unui protest.
Referitor la a scrie pentru copii - să scrii pentru copii este mai greu decât pare, să transpui astfel de subiecte în povești de care copiii să fie absorbiți, este cu atât mai greu, dar sper că am reușit. Ne adresăm micilor și marilor cititori de peste 9 ani.
Crearea poveștilor
Am pornit de la niște fraze care imaginau o utopie feministă. De pildă: “What if…there was no salary gap?”. Sau “What if…girls were encouraged to pursue STEM careers?” Și de la aceste “What if-uri” am creat mare parte din povești.
Ca să mă inspir, m-am întors la literatura pentru copii. Și am început să citesc – Tove Jansson, Neil Gaiman. Și alții. Am (re)început să mă uit la desene animate, partea mea favorită din proces, denumită “research”. Am stat de vorbă cu copii. Am mers la o școală din București, unde am petrecut câteva zile cu copiii și le-am cerut părerea. Partea bună e că cei mici nu duc lipsă de idei și nici de onestitate când e vorba de feedback.
Copy-uri vs ficțiune pentru copii
Sunt mai puține jocuri de cuvinte, mai multă candoare în exprimare. Copiilor trebuie să le menții atenția cu fiecare frază, pentru că se plictisesc foarte ușor, trebuie să menții acel sentiment de a fi uluit.
Ilustrarea poveștilor
Am vrut ca fiecare poveste să fie ilustrată de un artist diferit, pentru că am vrut ca desenele și personajele cărții să reflecte lumea, așa cum este ea, în toate formele și culorile ei. De aceea artiștii pe care i-am convins să se alăture proiectului, sunt de peste tot din lume, din Guatemala până în Polonia, și din Madagascar până în Turcia.
E important ca cei mici, de oriunde ar fi, să se regăsească în personajele ilustrate, e important să se simtă reprezentați. Și mai ales e important să știe că mărimea sau culoarea corpului nu este un indicator al talentului lor, nu reprezintă întreaga lor identitate și nici nu ar trebui să-i oprească în a-și urma pasiunile. Și că această lume perfectă pe care o vezi online, sau în filme, la tv, îți este prezentată prin foarte multe filtre.
Revenind la artiști, i-am găsit în grupuri de Facebook, unde am postat anunțuri că am un proiect feminist, și cei care au rezonat cu aceste valori mi-au răspuns. A fost o idee bună să pornim de la valorile cărții, pentru că toate cele 10 fete cu care lucrez, au fost motivate în special de aspectul feminist, și asta ne-a legat într-un mod foarte frumos.
Componenta AR
Mi-a apărut un articol în feed, despre cum influențează AR-ul educația și am zis: “ce-ar fi dacă…” Cu siguranță în viitor mare parte din povești vor avea componentă de AR, sau VR, sau se vor desfășura în întregime într-o realitate virtuală. Acesta este doar începutul.
Unul dintre artiștii pe care i-am cooptat în proiect îmi este prieten și știam că dezvolta deja proiecte cu AR. Iar când i-am propus să lucrăm la Tales for the Future, a fost cu atât mai încântat, cu cât chiar el este părinte a 2 copii. Cei 2 micuți au fost primii copii care au “testat” efectele de AR. Cred că e un sentiment foarte personal să lucrezi la ceva ce știi că-ți va bucura proprii copii.
Pitch-ul pentru părinți
Le-aș spune că este combinația perfectă între educație și distracție, că abordăm teme importante într-un limbaj pentru copii, că efectele de AR sunt elementul surpriză, că această carte va fi validă și când copiii lor vor crește mari, că o vor putea citi și nepoților, că va arăta grozav în bibliotecă.
Provocări
Cea mai mare provocare pentru mine acum este strângerea de fonduri, ca să-mi pot plăti artiștii. Vreau să fac tot posibilul să pot strânge suma necesară pentru a-i răsplăti pe cei care au contribuit la crearea cărții.
Campania de crowdfunding
Vreau să-mi acopăr costurile, să reușesc să strâng suma necesară pentru a printa primele copii și, de asemenea, să pot dona o parte din cărți, unei școli dintr-o comunitate defavorizată.
Fiecare sumă cu care cineva contribuie are drept reward fie o carte, fie o carte și un poster, fie o poveste scrisă de mine special pentru contribuitor, fie o ședință de consultanță pe partea de digital product pentru companii, de exemplu, la donarea unei sume mai mari.
Planuri
Să aduc Tales for the Future în bibliotecile cât mai multor copii.
