Anul 2020 va fi al verificării surselor și al educării pentru citirea critică a conținutului. Asta ne spune Cătălin Florea, Strategic Communication Integrator, Initiative. În aceeași măsură, va continua fragmentarea consumului de media și creșterea video on demand.
Cătălin consideră că viteza de propagare a fake-news este mai mare ca oricând și o mare parte a populației este nepregatită pentru această situație, ceea ce face ca o responsabilizare a creatorilor de conținut să fie binevenită.
”Ce mi-ar plăcea să dispară: exprimarea neglijentă, incorectă și bombastică, sclipiciul ieftin care a devenit caracteristic discursului public nu atât în publicitate (unde este endemic) cât într-o zonă a jurnalismului și în show-biz.”
În continuare, am discutat despre eficiența căutării vocale și de ce s-a dezvoltat sub așteptări, despre igiena comunicării și de ce protecția mediului a fost cel mai enervant trend din 2019.
Orice trend se hrănește din atenția noastră, pentru că el nu reprezintă doar un fenomen real din societate, ci încorporează urmărirea, documentarea fenomenului respectiv. Atât de mult contează acumularea observațiilor și interpretarea lor, încât ajungem uneori să avem trenduri percepute acolo unde realitatea nici măcar nu există. Cum altfel să înțelegem fiorul existențial de la Ditrău, provocat de invazia închipuită a migranților (după o îndelungată acumulare de elemente narative pe această temă)? Sau să ne amintim de trendwatching în varianta Moromeții, în Poiana lui Iocan? E în natura noastră să urmărim legături între lucrurile pe care le observăm (și care de multe ori nu sunt suficiente ca să tragem concluziile corecte). Dacă la nivel vizual asta ne face să găsim sfinți pe coji de copac, în plan cognitiv asigură un teren fertil pentru derularea trendurilor, devenite social currency.























