[Single de Romania] Fine, It's Pink: Dezamăgirea cea mai mare vine din partea statului care consideră munca artiștilor ca fiind neesențială

Ieșenii de la Fine, It's Pink erau pe punctul de a scoate în lume cel mai nou material de studio când a lovit pandemia. Au pus totul pe hold și la rece ne-au spus cu ce s-au mai ocupat în ultima perioadă și cam care mai e statusul muzicii în general. Au vizitat studioul Avanpost, unde au tras piese noi, ne-au vorbit de sculele pe care ascultă și înregistrează sau care e aportul imaginii la muzica lor.

"Din punctul meu de vedere, imaginea este cealaltă față a muzicii. Trebuie să vibreze la fel, să spună aceeași poveste. E ca o decodare a sunetului. Deci, da, este extrem de importantă. Privește coperta unui album și apoi ascultă muzica; imaginația ta va crea în estetica propusă", spune Ioana Lefter, voce.

Recent au intrat și în proiectul Swanboy Music si e prima trupă care ne-a arătat și pagina de Patreon, așa că puteți arunca un ochi aici, să vedeți și cealaltă fațetă a rozului.

Cum s-au schimbat planurile în pandemie

Ohooo... În februarie eram în studio și aveam un vibe foarte bun. Înregistram cel de-al doilea album Fine, it s Pink și ne era tare bine. Visam frumos la ce vom face cu el, eram entuziasmați, se aliniau planetele, așa simțeam. În martie a ajuns ,,minunăția” pe meleagurile noastre și am hotărât, forțați de împrejurări, să luăm o mică pauză, până trece isteria. Din păcate, isteria e încă printre noi și își face de cap. În tot timpul ăsta, am cântat de la distanță încercând să o sfidăm, încercând să ne ținem aproape. Planurile nu s-au schimbat mult, doar încercăm să ne adaptăm la ce se întâmplă în jur. Avem un material nou care e aproape gata, e tare frumos și vrem să-l trimitem în lume când se mai liniștesc apele. 

Ce ar trebui să facă scena locală în perioada asta

Sentimentul de ,,demoralizare” plutește în aer. E cât se poate de evident, însă istoria ne arată că astfel de momente/puncte de cotitură sunt un prilej bun de a ne reinventa, de a ne adapta și de a găsi soluții pentru a continua să facem ceea ce iubim. Scena locală trebuie să reziste și are nevoie de susținere. Putem face concerte în grădini, la terase, în stradă, toate în condiții de siguranță. Dezamăgirea cea mai mare vine din partea statului care consideră munca artiștilor ca fiind neesențială, ceea ce se reflectă clar în măsurile, pe alocuri exagerate, impuse pentru a ne putea desfășura activitatea. Totuși, să nu uităm... muzica este pentru oameni liberi.

Single în 2020

Alexandru Barnea: Eu nu prea cred în single-uri. E pur și simplu o chestiune de alegeri. Single-ul poate avea un impact mai rapid, dar poate rămâne la stadiul de ,,o iubire de-o vară” sau ,,one hit wonder”, în timp ce albumul e o structură complexă care spune o poveste. Are nevoie de timp și spațiu personal pentru a-și dezvălui valoarea. E ca o carte. 

Foto: Alexandru Barnea

Single-uri pe bandă rulantă vs. album

Le-am încercat pe amândouă, dar ne place să spunem povești, așa că alegem albumul.

Cât de lung e drumul de la piesă la clip

Nu știm. Depinde de foarte mulți factori. Se zice că există un moment propice în care trebuie să lansezi, altfel ai pierdut valul. Noi nu desenăm până la contur; de multe ori depășim liniile. 

Foto: Alexandru Barnea

Cât mai costă o lansare

Tam-tamul costă... poate ajunge câteva mii sau câțiva prieteni care vor să ajute sau combinări de n luate câte 3. 

Foto: Alexandru Barnea

Pricipala piedică în lansarea unui single

Dacă ne referim la scena alternativă, în România stăm prost la difuzări radio și TV. De asemeni, avem un număr foarte mic de venues in-door echipate corespunzător pentru muzica care se produce azi. 

Foto: Alexandru Barnea

Ce a prins cel mai bine

YOUNG BURNS.

Cine vă inspiră?

Radiohead, Florence and the Machine, Lana del Rey.

Scule și colaborări cu oamenii care trebuie

Lucrăm pe monitoare de studio Yamaha HS5/Adam A7x și căști Beyerdynamic dt990 Pro. EP-ul și albumul de debut au fost făcute acasă; Ep-ul cu ajutorul lui Marius Costache (mix+master), iar albumul de debut l-am produs împreună cu Bogdan Botez. Prima noastră experiență de studio în adevăratul sens al cuvântului s-a petrecut în anul de grație 2020 la Avanpost Media. Am plecat cu ceva emoții de acasă, știind că vom intra într-un studio cu profesioniști și că sunt șanse mari să ne copleșească situația.

Ne-am făcut planul ca țiganul, ca să fim și noi la înălțime; am repetat piesele până la refuz ca să fim siguri că o să meargă treaba repede și când am ajuns acolo ni s-a spus ,,Take your time, experimentați, jucați-vă cu tot ce e aici. Hai să fie asta miza”. Am avut un fel de ,,Shangri-La” experience și asta se datorează, în special, lui Marius Leftărache care ne-a dat o super încredere în noi și în munca pe care am depus-o. 

Foto: Alexandru Barnea

Cât de importantă e imaginea

Ioana Lefter: Din punctul meu de vedere, imaginea este cealaltă față a muzicii. Trebuie să vibreze la fel, să spună aceeași poveste. E ca o decodare a sunetului. Deci, da, este extrem de importantă.

Privește coperta unui album și apoi ascultă muzica; imaginația ta va crea în estetica propusă. Pe grafică colaborăm de ceva vreme cu Amalia Vornicu, pe make-up cu Beatrice Hondor, iar pe video cu Sabina Costinel.

Scena locală în ultimii 5 ani

Alexandru Barnea: Un lucru pe care eu nu prea îl înțeleg și se întâmplă de câțiva ani buni, este nevoia de a justifica un concert printr-o lansare de clip / single. Dacă strategia ta e să lansezi doar single-uri se justifică, insă nevoia de a lega o lansare de videoclip de un concert e ca și când concertul în sine are nevoie de o justificare/validare în plus ca să se întâmple. E pur și simplu o găselniță care sugerează publicului că video-ul în sine ar aduce plus valoare concertului. Eu nu am mers niciodată la un concert ca să văd o lansare de clip.