Ni se întâmplă tuturor. Privim pe fereastră blocurile din jur și vedem expresia sutelor de suflete compartimentate în jur. Observăm uneori câte o bucată intimă din viața lor: dulapul de la bucătărie al vecinului de vizavi de la trei, doamna de la șase, care iese în fiecare dimineață să hrănească porumbeii, bătrânul care fumează în maieu, pe balcon. E multă viață în blocurile din jur și are un farmec ascuns. Păstrează urmele istoriei dureroase, apucăturile trecutului, dar și frământările recente, felul în care, mai nou, fiecare încearcă să își pună amprenta asupra acestor locuri colective. De aici a plecat pictorița Magdalena Stavila în serie ei de picturi cu blocuri românești: de la domesticul care ne leagă în cel mai profund mod.
M-am gândit că așa cum stau eu, în spatele ferestrei, sunt mulți alții cu vise, speranțe, supărări și la rândul lor privesc pe fereastră, dorind să caute un timp de pauză, și văd același ziduri personalizate, aceleași orhidee din geam, aceleași rufe lăsate la uscat, povestește Magdalena.
