Superscrierile lunii februarie, selecție de Daniel Condurache

Invitatul special care a ales cele 8 superscrieri ale lunii februarie este Daniel Condurache, considerat profesor și mentor pentru mai multe generații de jurnaliști români, prin „școala” Opinia Studențească, o revistă ieșeană.

Podcast On the Record: Cea mai lungă noapte din ultimii 70 de ani
Anca Simina (Recorder)

„Armata lui Putin a atacat Ucraina din toate părțile după o noapte lungă la capătul căreia lumea noastră din estul Europei a încetat să mai semene cu ce știam.
Refacem ultima noapte de pace, dar și prima dimineață de război cu jurnalistul Mircea Barbu, corespondent al ziarului Libertatea în Ucraina.”

Nădejdea și deznădejdea oamenilor din Cernăuți
Cristian Delcea, Alex Varninschi (Recorder)

„În Cernăuți, orașul ucrainean cel mai apropiat geografic și cultural de România, distanțele par să estompeze groaza de război. Neatinși încă de panica sirenelor și a exploziilor, oamenii de aici încearcă să se pună în slujba refugiaților din nordul, estul și sudul Ucrainei. Un restaurant de pe pietonala orașului oferă mese gratuite celor care fac o escală la Cernăuți în fuga lor spre România. Întâlnim aici două femei venite din Kiev împreună cu copiii lor. Copii, echipați în haine groase de schi, se amăgesc că au plecat într-o excursie la munte.”

Corespondențele lui Mircea Barbu pentru Libertatea

Mircea Barbu este un jurnalist independent, care în ultimii ani a relatat din zone de conflict. Acum este corespondentul special al ziarului Libertatea, pentru situația din Ucraina. Toate materialele lui sunt centralizate în linkul de mai sus.

Exclusiv. Diaspora ucraineană: "Fratele meu are 25 de ani, e programator și azi a plecat la război"
Ioana Epure (PressOne)

„În ultima săptămână au avut loc demonstrații de susținere în toată Europa (Belgia, Franța, Italia, Spania, Germania, Marea Britanie, Irlanda), dar și în SUA și Canada, unde se regăsesc printre cele mai numeroase diaspore ucrainene (peste două milioane de oameni).”

Aici ar trebui să te adăpostești în caz de război
Ionuț Sociu, Vlad Odobescu, foto de Claudiu Popescu (Scena9)

„Am intrat în șase adăposturi de protecție civilă amenajate la subsolurile unor blocuri din București pentru a vedea dacă suntem pregătiți pentru orice situație, așa cum ne asigura recent ministrul Apărării.”

Vladimir Putin vorbește cu vorbele lui Adolf Hitler
Redacția Dela0.ro

Caricatură de la o expoziție stradală din Harkov, Ucraina, 2018. | Foto: Adam Jones / Flickr

„Pe Putin și Hitler îi despart peste 80 de ani, dar îi apropie felul în care vorbesc despre lumea din jurul lor. Grandomania, credința că popoarele pe care le conduc sunt unele alese, dar asuprite, nedreptățite, vizate constant de alte puteri - toate aceste lucruri se pot vedea la o simplă comparație de discurs.”

Portretul românului care crede în Putin
Barbu Mateescu (PressOne)

Foto: Sevastopol, Crimeea/Rusia, august 2019. Suporterii lui Putin celebrează cinci ani de la anexarea de către Rusia. © Ruslan Shugushev | Dreamstime.com

„Conform INSCOP, unul din puținele institute de sondare a opiniei publice care arată interes față de subiect, ponderea românilor care au încredere mare sau foarte mare în Putin oscilează, de un deceniu, între 19% și 23%. Însă doar jumătate din aceștia (adică 10,4% din românii aflați în țară) consideră că România ar trebui să-și schimbe aliniamentul politic și diplomatic, re-orientându-se către Est.”

Vama Siret, poartă de intrare în Europa, pentru ucrainenii care vor să ajungă în Vest. „Merg undeva, oriunde”
Cătălin Hopulele (Libertatea)

„Mii de oameni așteaptă în continuare să intre în România pe la Vama Siret. Libertatea a vorbit cu ucraineni, români și chiar americani care au plecat din calea bombardamentelor. Oamenii sunt speriați, dar încrezători. Chiar dacă abia au ieșit din Ucraina, nu se gândesc decât la momentul când se vor întoarce acasă.”

Daniel Condurache

Este editor al publicației „Opinia Studențească” din Iași și a format mai multe generații de presă. Este și profesor la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de Litere, Departamentul de Jurnalism și Stiințe ale Comunicării.

Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories - publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD - Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc:

„Războiul din Ucraina m-a prins la ai mei, la 35 de kilometri de graniță. O noapte de doomscrolling mai târziu, tot mi se părea o chestie îndepărtată, până am avut curiozitatea să măsor distanța, în linie dreaptă, dintre locul în care eram și Kiev. S-a dovedit a fi cu 12 kilometri mai scurtă decât cea față de București. O zi mai târziu, primii refugiați ucraineni au făcut și mai real sentimentul că am putea trăi începutul primului război major european de după WWII. Așa că singurul lucru pe care l-am putut face a fost să ne refugiem în muncă. Iată despre ce am scris.”

• Războiul în timp real: cum schimbă informațiile open-source monitorizarea conflictului din Ucraina, de Ionuț Preda
  Un articol despre informațiile open-source (OSINT) și rolul lor în urmărirea conflictului. Cu o listă de conturi de Twitter care merită urmărite.

• Imagini virale false din Ucraina se răspândesc odată cu cele reale. Iată 5 moduri de a le identifica, de T.J. Thomson, Daniel Angus și Paula Dootson
  Am preluat acest articol scris de cercetători australieni, pentru The Conversation, pentru că sfaturile din el te pot ajuta să identifici imaginile false, în caz că ai dubii (și e bine să ai dubii).

• Armele care marchează războiul din Ucraina, de Ionuț Preda și Mihai Ghiduc
  În special despre utilizarea unor arme controversate, precum cele cu dispersie sau termobarice, dar și despre celebrul Javelin.

• Unitatea Ucrainei se naște din război, de Dani Sandu
  Un text care explică cum s-a schimbat radical felul în care ucrainenii se raportează la propria țară, după opt ani de la Maidan.

• Războiul cibernetic din Ucraina nu decurge conform așteptărilor, de Ionuț Preda
  O încercare de a explica de ce Rusia n-a apelat la una dintre cele mai temute (și anticipate) arme ale sale.

• NATO: Un atac cibernetic poate activa Articolul 5?, de Radu Stochița
  Un articol despre ce s-ar întâmpla dacă Rusia atacă cibernetic țările NATO.

• Cel mai mare avion din lume, Antonov 225, a fost distrus, de Adriana Moscu
  Nu mai e nevoie de alte explicații.

FYI by Mindcraft Stories

„Suntem aici pentru a discuta despre știință și tehnologie, și influența acestor domenii asupra societății. Vrem să creăm un spațiu în care vorbim despre ce mai este nou în această lume aglomerată, în care ne împărtășim articole, informații și, da, chiar și glume care au legătură cu știința și tehnologia.”

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.

Narațiunile dezinformării pro-Kremlin zilele astea

•  Poate ai remarcat cum unele din principalele surse care s-au poziționat în timpul pandemiei de COVID-19 ca vectori ai mesajelor antivaccin au devenit deodată și specialiști în geopolitică și războaie informaționale.
  The Guardian a observat asta la grupurile de Facebook australiene al căror conținut era până acum antivaccin.

•  Am remarcat cum propaganda pro-rusă și teoriile conspirației promovate de QAnon din SUA se întâlnesc într-un punct comun: admirația față de Vladimir Putin.
  Vice face o istorie a poziționărilor QAnon față de Vladimir Putin și cum au evoluat ele începând din 2017, de la „Putin face parte dintr-o cabală globală” și până astăzi.
  Materialul urmărește cum se schimbă atitudinea față de Putin în funcție de atracția pe care liderul de la Kremlin o exercită asupra lui Donald Trump.

•  Mai puteți recunoaște retorica pro-rusă prin aceea că numesc invazia din Ucraina „operațiune de salvare”, după ce au epuizat termenii „denazificare” sau „demilitarizare”.
  Europa Liberă observă că în România, această retorică merge mână în mână cu mesajele de tip Roexit sau cele care pun sub semnul întrebării ajutorul dat ucrainenilor, cu explicații de tipul „sunt suficient de mulți români săraci care ar trebui ajutați”.

• Dacă vrei să verifici singur o informație te poate ajuta să folosești Fact Check Explorer, un motor de căutare pentru fact-checkuri oferit de Google.

Masterclass Superscrieri IAȘI: Alex Nedea, despre importanța presei locale

Începem seria de evenimente Superscrieri în țară.

Pe 16 martie, venim la Iași cu Alex Nedea de la Recorder, pentru a discuta despre importanța presei locale cu jurnaliștii, studenții și profesorii de la Jurnalism. Discuția va fi moderată de Irina Păcurariu.

Nominalizează la premiile speciale de susținere

NOMINALIZEAZĂ AICI „ACTI-VLOGGERUL ANULUI”
susținut de Bitdefender
jurizat de Vlad Petreanu

Pentru că vlogging-ul este o sursă importantă de informare a adolescenților, vrem să-i susținem pe aceia dintre ei care expun subiecte relevante pentru o mai bună înțelegere a realității. Căutăm vloggeri tineri, care au potențial să schimbe percepții și să devină un model pozitiv, inspirându-i și pe alții să se exprime și să aibă o atitudine sănătoasă pentru poveștile care le definesc lumea.

NOMINALIZEAZĂ AICI „Animal welfare în România”
susținut de Humane Society International
jurizat de Roxana Bucată

Acest premiu va fi oferit unui material jurnalistic publicat în ultimii doi ani în România, care abordează mai în profunzime subiecte ce țin de bunăstarea animalelor și felul în care ne raportăm la nivel instituțional sau de societate la acestea.

Nominalizează la Premiile onorifice Superscrieri #11

Fie că ești autor sau cititor, te invităm să ne trimiți nominalizările tale până pe 27 martie.

• Redacția anului în presa locală
• Editorul anului în presa locală
• Carte de non-ficțiune
• Feature writing / Longform
• Best use of digital media

@genstiri pe Instagram

Mobilizarea și solidaritatea de care au dat dovadă românii sunt impresionante, dar ele au nevoie de combustibil pe termen lung. Tinerii de la Forum Apulum, cu experiența Gen, revistă în spate, au lansat un canal de știri pe Instagram. Redacția Gen, știri își propunea să ofere informații verificate și esențializate pentru Generația Z, dar evenimentele din Ucraina au venit peste ei ca o furtună. Chiar și așa, știrile lor sunt brici și ajung la o generație cu care nimeni altcineva nu vorbește prea serios despre politică, economie sau alte probleme macro.

Din admirație și respect pentru munca lor, Fundația Friends For Friends, prin proiectul In a Relationship, a lansat un grup de suport pentru tinerii jurnaliști din redacția Gen, știri. Grupul de suport este un spațiu safe, dedicat împărtășirii de experiențe și sprijinului reciproc și este facilitat de Silvia Guță, psihoterapeuta proiectului In a Relationship.