Piața de carte din România a suferit în ultimii doi ani. Editurile au încercat să se adapteze cum au putut mai bine în pandemie și s-au întors către portofoliul de titluri care s-au dovedit de succes în trecut. Peisajul e dominat de traduceri, iar editurile se ”agață” de campaniile de promovare de care titlurile din străinătate au parte, acolo unde editurile au bugete de marketing care depășesc cifra de afaceri a unei edituri respectabile din România. Piața de carte din România este într-o continuă luptă pentru supraviețuire, iar asta nu prea lasă loc pentru riscuri sau autori noi, arată Mihai Mitrică, director executiv al Asociației Editorilor din România, organizator Bookfest.
Există, însă, și motive de bucurie. După doi ani de absență, Salonul Internațional de Carte Bookfest, ajuns la cea de-a 15 a ediție, revine cu peste 200 de expozanți și un program cu peste 400 de evenimente dintre cele mai diverse. Evenimentul are loc în Pavilionul B2 Romexpo, în perioada 1-5 iunie.
M-aș bucura ca lumea să știe că Bookfest se deschide pe 1 iunie, pentru cinci zile pline de reduceri și oferte consistente, cu scriitori în carne și oase, cu mai toată lumea bună a culturii scrise românești prezentă la unul sau mai multe dintre cele peste 400 de evenimente, fără restricții sanitare, fără taxe de acces, fără costuri legate de parcare și cu foarte multă emoție dată de bucuria de a ne revedea, spune Mihai Mitrică.
Ce se întâmplă anul acesta la Bookfest, care sunt trendurile care influențează piața de carte în 2022 și cum au supraviețuit editurile în pandemie, citiți în rândurile următoare:
Provocările ediției din acest an
Cea mai mare provocare pentru organizarea Bookfest 2022 a fost să reușim să-l facem în doi oameni, eu și colegul meu Adrian Baciu. Sper să nu fi lăsat să se vadă prea mult faptul că echipa de organizare, formată altădată din cel puțin încă o persoană cu atribuții de secretariat și organizare a informațiilor, este acum mai suplă. Ce ne-a ajutat foarte mult a fost faptul că mai toate editurile participante fac parte dintre expozanții tradiționali Bookfest și sunt, deci, familiarizate cu tot ce ține de pașii necesari pentru a ajunge cu bine la ziua de deschidere a Bookfest.
Cea mai grea parte
Cel mai greu a fost să facem astfel încât creșterea enormă (de 40% în multe cazuri) a costurilor legate de organizarea Bookfest să nu fie transferată integral expozanților, pentru că altfel nu ne-am fi putut vedea, de pe 1 iunie, într-un număr atât de mare, cu cel mai mare număr de edituri cu standuri proprii din ultimul deceniu. Susținerea tradițională venită din partea Ministerului Culturii, care a încadrat de peste 5 ani Bookfest între proiectele sale prioritare, ne-a permis să le oferim expozanților tarife cam ca ”în vremurile bune”.
Highlighturile Bookfest 2022
M-aș bucura ca lumea să știe că Bookfest se deschide pe 1 iunie, pentru cinci zile pline de reduceri și oferte consistente, cu scriitori în carne și oase, cu mai toată lumea bună a culturii scrise românești prezentă la unul sau mai multe dintre cele peste 400 de evenimente, fără restricții sanitare, fără taxe de acces, fără costuri legate de parcare și cu foarte multă emoție dată de bucuria de a ne revedea.
Eu, cel puțin, cred că Bookfest are o stea norocoasă, și ea ne-a ajutat să avem această ediție 2022 care arată foarte similar cu ceea ce lumea știa și aștepta să fie Bookfest. Când vorbeam la începutul acestui an cu reprezentanții Institutului Francez și-mi manifestam speranța că la Bookfest vom putea să ne vedem fără măști - noi fiind atunci într-o sală de ședință, cu măștile purtate conform regulilor - eram privit cu oarecare mefiență, justificată pe deplin de tabloul situației de atunci. Sunt încântat că realitatea mi-a dat dreptate și iau această ediție Bookfest ca pe o binemeritată, de noi toți, aniversare a bucuriei de a fi împreună fizic în jurul cărții, după o perioadă de solitudine impusă și, sper, irepetabilă în timpul vieților noastre.
Piața de carte din România în 2022
Piața de carte din România este într-o continuă luptă pentru supraviețuire, lipsite de susținerea autorităților și cu ochii pe orice semnal, oricât de firav că lucrurile o pot lua într-o direcție și mai proastă decât prezentul. Au dispărut mulți actori în pandemie tocmai din cauza lipsei acestei susțineri instituționale și mă tem că nici viitorul nu ne va aduce foarte multe vești bune.
Efectele pandemiei
Restrângerea puternică a numărului de titluri noi și anularea evenimentelor fizice au fost cele mai vizibile efecte ale pandemiei. Ce nu a fost atât de evident pentru toată lumea a fost lupta la baionetă din interiorul editurilor pentru păstrarea oamenilor, pentru păstrarea fluxului financiar în condițiile în care cel mai mare lanț de distribuție a sistat plățile pentru câteva săptămâni bune la începutul pandemiei, iar al doilea cel mai mare lanț a decis să îmbrace din nou pelerina insolvenței și să șteargă, într-un exercițiu de magie neagră, încasările pe care contau editurile.
Ei, aceste eforturi nu au niciun ecou în rândul autorităților; după ce culturii i s-au promis 100 de milioane de euro în noiembrie 2020, care ar fi fost împărțiți - în urma negocierilor purtate de noi toți - într-un mod care să asigure relansarea activității cât mai multora, ne aflăm, pe final de mai 2022, fără nicio schemă de sprijin funcțională și cu promisiunea unor 140 de milioane de lei care se distribui după un mecanism care, cred, l-ar face invidios pe Stephen King: cine a sângerat mai mult în 2020, va fi premiat, chiar dacă între timp, foarte probabil, a murit.
Cum s-au adaptat editurile
Ca și în alte piețe, editurile au fost împinse spre adoptarea unei strategii de exploatare accelerată a portofoliului de titluri care în trecut s-au dovedit de succes. A fost, trebuie să o spun, frustrant pentru editori, care sunt veșnici exploratori ai gusturilor publicului, pe care încearcă să le intuiască, chiar să le formeze și să le cultive pe termen îndelungat. Salvarea, pentru cei mai mulți, a venit din elasticitatea care caracterizează acest domeniu, în care activitatea poate fi prestată de la distanță, la fel ca în IT, minus 99% din beneficiile financiare asociate acelui domeniu. Cum, însă, nu toți pot fi la fel de elastici, au existat și situații în care cei care nu au reușit să își moduleze și echipa de vânzări și să o adapteze la vânzările online, nu au mai ajuns cu bilanțuri consistente.
Creșteri & scăderi
E cam imposibil să facem o analiză eficientă pentru că, așa cum am spus mai sus, vorbim despre o perioadă atipică, în care ceea ce a fost promovat a fost ceea ce se știa că va avea succes. Când eu spun ”succes”, vă rog să înțelegeți acest termen, evident, la scara României - cea mai mică piață de carte pe cap de locuitor din întreaga Uniune Europeană și asta de ani de zile, nu din cauza pandemiei de Covid-19. Scăderile au fost, evident, la titlurile noi, la titlurile autorilor români și la debuturi. Fix acele pârghii pe care te bazezi, ca editor, să supraviețuiești în următorii ani.
Trenduri & strategii
Suntem o piață care este dominată de traduceri. Există o explicație foarte tehnică pentru acest lucru: pentru că publicul este unul foarte restrâns, circa 1,3 milioane dintre noi, editurile sunt nevoite să se ”agațe” de campaniile de promovare de care titlurile din străinătate au parte, acolo unde editurile au bugete de marketing care depășesc cifra de afaceri a unei edituri respectabile din România, unde publicul de carte are o educație care-l îndreaptă spre librării și biblioteci cam cu aceeași frecvență cu care lipsa acelei educații îi îndreaptă pe compatrioții noștri spre telecomanda televizorului sau spre iconița unei rețele de socializare de pe ecranul telefonului mobil. Eforturile salutare ale unor edituri - Polirom, Humanitas, Nemira, Trei și altele - de a promova autorii români sunt picături de apă vie pe o rană deschisă și veche, picături care, din păcate, nu au capacitatea să vindece definitiv, ca în poveștile cu care am crescut.
