Superscrierile lunii noiembrie, selecție de Vlad Stoicescu

Ne bucurăm să-l introducem pe Vlad Stoicescu ca fiind noul președinte al juriului Superscrieri #13, ediție pe care o vom lansa foarte curând.

Vlad este editor fondator al publicației Dela0.ro, coordonator editorial al proiectului de investigații Să fie lumină și realizator al formatului video Judecata de Acum.

Vlad: „Dacă nu e un partid politic călare pe purcoiul de bani publici din care plătește comedia intitulată presa de mare audiență din România, e un CEO la costum convins că a găsit rezolvarea tuturor problemelor în buzunarele largi ale industriei de pariuri. Adversarii jurnalismului independent vin adesea de dincolo de ziduri - dar uneori o fac și din interior.

Luna noiembrie ne-a adus dispariția subită din print a Gazetei Sporturilor, la capătul unor săptămâni de tensiuni, manifestate public, între managementul Ringier (care deține și cotidianul Libertatea) și mulți dintre jurnaliștii trustului de presă. Povestea e desigur mai complicată decât poate fi povestit în doar câteva rânduri.

Dar, esențialmente, acest noiembrie care e deja istorie ne-a făcut contemporani cu ceea ce cred că este o premieră în presa mondială: ediția de închidere a unei publicații tipărite deja dispărute să fie găzduită, post-mortem, de o altă publicație, încă în viață (cine știe până când?). Așa a fost: ultimul număr tipărit al Gazetei Sporturilor a apărut, pe 3 noiembrie 2023, în Libertatea.

Sub semnătura lui Cătălin Tolontan, tiparnița a așternut un rând în acest număr de adio.

Speranța moare ultima - iar când moare speranța, rămâne pasiunea pentru jurnalism.”

Șoferul Godei, ales de primărița Firea să o însoțească într-o delegație oficială de șase zile la Madrid
Bianca Albu (Buletin de București) și Ovidiu Vanghele (Centrul de Investigații Media)

Sursă cover foto: Libertatea

Bianca Albu află cât de mult i-a costat pe bucureșteni vizita delegației condusă de Firea la Madrid, și retrasează legăturile dintre Godei și cuplul Pandele-Firea.

„Bugetul primăriei generale urma să suporte integral costurile cu avionul, hotelul, transportul și diurna pentru zece persoane: ea, viceprimarul, doi consilieri personali, între care și „sora” lui Firea, Ligia Enache, șefi de direcții, un inspector, un referent și un șofer. Șoferul era Ștefan Godei.”

Din miner, șomer. O regiune din România moare încet, o meserie e pe cale de dispariție, iar statul nu vine cu alternativa
Marian Păvălașc, Andrei Avram (Europa Liberă)

„Sud-vestul țării, dominat de minerit, caută luminița de la capătul abatajului. Minerii rămân în 7 ani fără job, iar alternativa nu se întrezărește. Între timp, în zonă prosperă partidele extremiste.

Aici, în carierele de lignit din Gorj, niciodată nu s-a pus accent pe oameni. Nu s-a pus accent pe trăiri, pe emoții, pe nimic, nici în vremea lui Nicolae Ceaușescu, nici acum în democrație. Omul nu a contat niciodată.”

O toaletă publică la peste 6.000 de bucureșteni. Cât ne costă și câte ne-ar mai trebui.
Gabriel Kolbay (Spotmedia)

„Primăriile din București gestionează puțin peste 320 de toalete publice. Nu pot fi suficiente pentru un oraș pe ale cărui străzi circulă, în zilele de lucru, peste 2 milioane de oameni (rezidenți, navetiști veniți la muncă, studenți din restul țării veniți la studii etc.).

Din păcate, nu știe nimeni câte toalete publice ne-ar trebui. Nici măcar nu se întreabă cineva, în condițiile în care cele pe care le avem deja costă o grămadă de bani.”

Cum au ajuns cinci milioane de euro la firmele controlate de un șef PNL din Capitală
Mihaela Tănase (Context.ro)

Sursă foto: Facebook/ PNL Sector 4

„Patru firme afiliate Secretarului General Adjunct al PNL București, Silviu Mototolea, au primit în ultimii zece ani contracte publice de cinci milioane de euro.Mare parte din bani au fost dați fără licitații și au ajuns în conturile unor companii controlate direct sau indirect de politician.

Banii i-a dat un institut medical din București care tratează pacienții într-o clădire în care instalația electrică e nerenovată de zeci de ani.”

Autostrăzi turcești pe bani europeni. Cum construiesc companiile de casă ale lui Erdogan drumurile României
Ioana Epure (PressOne)

Sursă foto: Inquam photos/ Ovidiu Micsik

Ioana Epure scrie în detaliu despre numărul tot mai mare de firme de construcții din Turcia care construiesc proiecte de infrastructură în România, și legăturile acestora cu regimul iliberal al președintelui Erdogan.

„În noiembrie 2023, cel puțin 10 companii din Turcia au câștigat licitații pentru proiecte mari de infrastructură în România, unele din ele de importanță vitală, precum cel mai dificil segment al autostrăzii A1 sau conducta de peste 300 de kilometri care va transporta gaze naturale din Marea Neagră.”

Corupție în numele Domnului ep. 1
și ep 2 Șpagă pentru parohie
Alex Nedea (Recorder)

„Corupția din interiorul Bisericii Ortodoxe Române este atât de răspândită încât e nevoie de un serial cu mai multe episoade pentru a-i putea expune toate fațetele.

UPDATE (05.12.2023): Direcția Națională Anticorupție a anunțat, astăzi, că Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a fost pus sub urmărire penală pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență.”

INTERACTIV Ingredientele campionilor în educație. Cum ajunge un sistem școlar să producă performanță
Dávid Soós (Panorama)

Panorama caută explicații în tradiția și excepțiile unor sisteme performante de educație din lume (Finlanda, Estonia, China), dar și în statutul profesorilor într-o societate.

„Educația e privită în toată lumea drept una dintre pietrele de temelie ale unei societăți, prin care se formează calitățile viitoare ale minților, culturilor și, până la urmă, națiunilor. Cu toții trecem, mai mult sau mai puțin, printr-un sistem de educație formală, începând cu vârste fragede. Cei rămași pe dinafară sunt de obicei oamenii cei mai vulnerabili și defavorizați din societățile în care trăim.”

Deasupra tuturor. Cât costă zborurile pe care președintele le ține secrete
Anca Simina (Recorder)

„Nu mai e vreun secret că președintelui Klaus Iohannis îi plac călătoriile cu avioane de lux. Secretul pe care Președinția insistă să îl păstreze e altul: cât plătește, în detaliu, pentru această plăcere prezidențială.

România se dovedește singura țară din Uniunea Europeană în care președintele merge cu avioane private ca apoi să secretizeze costurile.”

Vlad Stoicescu

Credit foto: Daniel Ene

Editor fondator al publicației Dela0.ro, coordonator editorial al proiectului de investigații Să fie lumină și realizator al formatului video Judecata de Acum.

Asigură managementul editorial al programului de finanțări EPIC derulat de Internews și CJI în România. Granturile sprijină jurnalismul local cu sute de mii de dolari în 2023 și 2024.

Multipremiat, de-a lungul anilor, la categoriile Reportaj și Investigație ale Premiilor Superscrieri. Noul președinte al juriului Superscrieri pentru următoarea ediție.

În presă din 2008. În media alternativă din 2011.

Bursa Superscrieri/Poqe (George Popescu) pentru fotojurnaliști amatori, ediția #3

Ne bucurăm să deschidem înscrierile la Bursa Superscrieri/Poqe (George Popescu) pentru fotojurnalism, prin care ne dorim să oferim susținere financiară și editorială unui fotograf amator, în vederea realizării și publicării primului story documentar profesionist.

Programul constă în:

• acordarea unei burse în valoare de 1.500 euro
• suport editorial, prin mentorat intensiv alături de un fotojurnalist și un reporter profesioniști (care implică ghidaj și lucru de teren)
• oportunitatea de publicare și promovare a proiectului final pe platforme jurnalistice consacrate.

Detalii despre proiect și înscriere

Bursa pentru fotojurnalism nu are o tematică specifică, însă își propune să profesionalizeze fotografi amatori în spiritul onest și dedicat al fotoreporterului George Popescu. Bursa nu presupune doar realizarea de fotografii, ci un proces complex de la alegerea subiectului, la felul în care te raportezi și cum relaționezi cu el, la abordare stilistică și tehnică și, în cele din urmă, a felului în care reușești să transmiți vizual o serie puternică de imagini care prezintă povestea unui om, a unei comunități sau a unui fenomen.

Best of Mindcraft Stories
recomandat de Mihai Ghiduc

Mihai Ghiduc ne recomandă materialele lunii din Mindcraft Stories - publicație online de știință și tehnologie, unde este redactor-șef.
MS este un hotspot BRD - Groupe Societe Generale, iar FFFF este partener strategic și gardian al proiectului, cu rol de management și dezvoltare editorială.

Mihai Ghiduc: „Începând cu această lună, o parte dintre sticlele sau dozele pe care le vei cumpăra vor avea un preț diferit. Acesta a fost subiectul principal al lunii pe Mindcraft Stories, reîntoarcerea garanției pentru sticle. Și e doar unul dintre cele cinci articole publicate în noiembrie pe care ți-l recomand.”

Ambalaje cu valoare adăugată. Ce este Sistemul de Garanție-Returnare?, de Adriana Moscu

Aș vrea să spun că Adriana a răspuns la toate întrebările posibile, dacă n-aș fi primit măcar una care nu-i în articol. Nu că m-aș fi gândit înainte că e cineva interesat dacă există un sistem similar în SUA (come on, nu).

Inteligența artificială discriminează. Dar tu cum afli?, de Mădălina Cocea

În timp ce se dădea lovitura de stat de la OpenAI, Mădălina scria despre discuțiile care s-au purtat la Berlin Science Week despre bias-ul AI și felul în care acesta poate discrimina doar din cauză că a fost antrenat pe date în care discriminarea e evidentă.

Scavengers Reign: Mama plantelor ucigașe e mereu gravidă, de Mihai Tița

Fix când mă pregăteam să zic că n-o să am ce să văd în vacanța de iarnă, a venit Mihai cu o recomandare de serial care a atât de apetisant că mi-e frică să nu-l văd deja până începe vacanța.

Franța vrea mașini de spălat cu filtre de microplastice. Când vine rândul Uniunii Europene?, de Mihai Ghiduc

Într-un an, filtrele de microplastice vor deveni obligatorii pentru mașinile de spălat vândute în Franța. O idee bună care ar trebui implementată și de alte țări. Dar e puțin probabil că se va întâmpla, mai ales că 2024 e an (euro)electoral.

Art Director-ul lui WALL-E și Finding Nemo: AI-ul va aduce noi oportunități în artele vizuale, de Ionuț Preda

Anthony Christov nu e foarte îngrijorat de efectele AI-lui asupra joburilor din domeniul grafic, însă joburile la care lucrează Anthony nu sunt unele obișnuite. Și da, pentru acea lume, AI-ul poate fi (încă) doar un tool.

Despre dezinformare
de Codruța Simina, în Misreport

Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.

• AUR contraatacă, și-a făcut ziar de propagandă din bani publici, arată Libertatea. Se numește „Patrioții” și a apărut în 4 milioane de exemplare.
  Strategia AUR este să tipărească, la fiecare două-trei luni, câte două milioane de bucăți din materialul de propagandă. Nu este un cotidian propriu-zis, deoarece nu are o ediție zilnică.
• #DEZINFORMARE Minciunile răspândite de propagandiștii digitali ai Moscovei includ acum afirmația că teroriștii Hamas ar folosi armament NATO pentru a ataca Israelul, respectiv că atentatorii Hamas ar fi fost antrenați de instructori britanici.
  De la izbucnirea războiului Israel-Hamas, conturile de Facebook dirijate de Kremlin și-au mărit activitatea cu aproape 400%, iar criza din Orientul Mijlociu domină acum postările diplomaților ruși, publicațiilor finanțate de Moscova și simpatizanților lui Putin din Occident. (Politico via G4Media)
•  VIDEO. Un nou video Kurzgesagt discută despre fenomenul de polarizare a internetului, în care punctele de vedere ale oamenilor devin din ce în ce mai înrădăcinate și mai divizate, ceea ce duce la erodarea normelor sociale și a democrației. (Kurzgesagt via YouTube)
• European Media Freedom Act, legile propuse de Uniunea Europeană cu scopul de a proteja independența și pluralitatea presei și de a împiedica guvernele să acceseze telefoanele jurnaliștilor prin hacking se află în pericol serios, susțin activiștii media.
  Potrivit acestora, draftul legii a fost modificat într-atât încât nu mai servește scopurilor sale inițiale. (The Guardian)

GOOD TO KNOW

Câteva păreri și discuții legate de concedierile de la Libertatea, o lovitură pentru interesul public și pentru libertatea presei:

One Take (PressOne) cu Bianca Oanea - De ce să-ți pese de concedierile de la Libertatea.

Părerea Emiliei Șercan, exprimată pe pagina ei de Facebook:

„Redacțiile independente publică materiale care răscolesc, cu impact, însă, pentru că numără puțini oameni, o fac rar. Un cotidian, care numără zeci de jurnaliști, are capacitatea de a urmări subiectele importante ale zilei, cele de pe agenda publică, și poate face follow-up zilnic. Zi după zi după zi.
Redacția Libertatea a fost probabil una dintre cele mai influente redacții ale presei din România tocmai prin capacitatea de a ține de subiectele importante pe agenda publică, subiecte pe care puterea politică și Sistemul fie nu și-a le-a dorit scoase la lumină, fie și le-a dorit îngropate rapid.
Probabil că unul dintre motivele pentru care Cătălin Totontan, Iulia Roșu și Camelia Stan au fost dați afară are legătură cu industria mafiotizată a pariurilor sportive.
Eu cred însă că distrugerea echipei Libertatea are de-a face mult mai mult cu anul electoral viitor, în care clasa politică și Sistemul își doresc liniște.
Cu televiziunile de știri cumpărate în cvasitotalitatea lor, cu o bună parte a presei online asertivă până la slugărnicie, cu o flotă de site-uri create pentru a inunda internetul cu nonștiri și cu armate de boți și trolli pregătite să laude până la greață niște nulități politice (vezi cazul Deca de ieri), firava noastră democrație este într-un pericol mortal.
Decimarea unui ziar important ca Libertatea înseamnă că democrația noastră a mai murit un pic.”

Episodul de joi seară din Judecata de Acum, cu Vlad Stoicescu și Ovidiu Vanghele (subiectul este abordat de la minutul 60.)