[Independenți în presă] Vlad Stoicescu: Rolul nostru fundamental e să le demonstrăm oamenilor că o democrație nu poate supraviețui fără jurnalism

[Independenți în presă] Vlad Stoicescu: Rolul nostru fundamental e să le demonstrăm oamenilor că o democrație nu poate supraviețui fără jurnalism

Iată că vorbim zilele acestea, la IQads, despre niște nevoi fundamentale. Nu știm unde se înscriu ele în piramida lui Maslow, dar unele lucruri nu se schimbă, în ciuda lumii din jur, care pare, cu fiecare zi, mai greu de recunoscut. Ceea ce e cu adevărat ciudat e că aceste nevoi par dorințe de lux în economia realității prezente. Jurnalismul adevărat, făcut cu onestitate și respect pentru meserie, a devenit, de asemenea, un lux.

Cu toată sinceritatea, nu știu dacă mi-aș fi permis luxul ăsta dacă aveam o familie de întreținut, spune Vlad Stoicescu

Când a plecat de la Evenimentul Zilei, acum 6 ani, Vlad a fondat Dela0, o prăvălie online unde să facă ce știa mai bine: strângerea unor informații, verificarea lor, corelarea lor, asamblarea lor într-o formă scrisă, cu scopul final de a servi unui interes public. Atunci, era mai drastic față de pozițiile colegilor din presa mainstream care nu-și permiteau să acționeze astfel. Acum nu îi mai judecă la fel de aspru:

Nu-i deloc simplu, dar e o luptă pe care vrem să o ducem la Dela0.ro pentru că nu credem că-i în zadar.

Vlad este și coordonator în proiectul Să fie lumină. Iar miza presei independente, crede el, este să readucă între cititorii de presă și pe cei foarte mulți care au renunțat să mai citească din cauza ofertei media îndoielnice.

Internetul e binecuvântarea și blestemul jurnalismului independent de calitate, spune el.

Profiți de liberalizarea răspândirii informației, dar în același timp trebuie să te lupți cu toți profitorii de rea-credință. O lume în care nu se va mai face diferența între bine și rău, între adevăr și minciună, între fapte și fake e o lume în care jurnalismul - mainstream sau independent - va fi pierdut. Și odată cu el, fără să-și dea seama chiar, întreaga societate.

Tocmai de asta Frontline pregătește un proiect, în septembrie, prin care să înlesnească întâlnirea dintre jurnaliștii independenți din România și finanțatori. Ideea este de a crea un fond pentru jurnalismul de investigatii, unde se poate dona, si un juriu international, format din ziaristi straini, sa aleaga proiectele cele mai interesante.

Vlad a lucrat în câteva proiecte jurnalistice cu o astfel de finanțare. Despre experiența și rezultatul lor, dar și despre trusturi de media, subiecte servite și supraviețuire, în rândurile ce urmează:

 

Aventuri prin trusturi de presă

Întâmplarea a făcut să debutez în presa scrisă direct în mainstream - în trust, carevasăzică, sub patronat străin, elvețian, la "Evenimentul zilei", unde am ajuns în ianuarie 2008. Andrei Crăciun, pe care îl știam din facultate (fusesem colegi la Științe Politice) și care avea deja câțiva ani de ziar în spate, încerca pe-atunci să strângă oameni în stare să scrie pe teme de istorie recentă. Așa că m-am trezit scriind fără a fi încorsetat formal într-o secție.

Contextul e important de descris pentru că experiența mea la ziar a plecat de la o doză sănătoasă de noroc: am fost de la început un fel de reporter special fără "patrie", scriam și pe teme sociale, și pe teme politice, ba chiar și pe teme economice daca era cazul (am avut, la început de 2010, o serie de corespondențe din Grecia, când criza abia începea să-și arate colții).

Am fost, așadar, un privilegiat, în sensul că nu aveam presiunea cotidiană a relatărilor la zi, dispuneam de luxul unor documentări mai îndelungate, puteam să dezvolt narativ o poveste sau alta, un personaj sau altul.

În fine, ideea e că aș putea să fac un inventar extins al părților bune, pentru că "Evenimentul zilei" chiar era un produs publicistic (aproape) complet, care relata lucrurile la zi, dar avea și echipe întregi de investigații sau reporteri speciali.

Cred că eram mai bine de zece oameni în structura ziarului care ne ocupam de reportaj sau anchetă - și e grăitoare doar cifra asta, în contextul în care acum unele redacții centrale au atâția jurnaliști în toată redacția. Secretul?

O combinație de putere financiară (își permitea, adică, trustul să finanțeze un astfel de produs jurnalistic) și deschidere editorială (conducerea ziarului înțelegea necesitățile și beneficiile unui astfel de produs).

Când s-a stricat "jucăria"? În momentul în care "Evenimentul zilei" a trecut de la patron străin la finanțator român, prin preluarea publicației de către familia Păunescu. Îmi amintesc și acum de o ședință cu toată redacția, prin primăvara lui 2010, în cadrul căreia noul patron Bobby Păunescu a promis că nimic nu se va schimba în felul în care ziarul documentează și publică, anunțând totodată și investiții majore.

Râd, peste ani, cu foști colegi din redacție despre milioanele de euro promise atunci. Banii n-au venit, evident, niciodată. În schimb, a urmat valea plângerii - mici intervenții editoriale, ici-colo, la început în zone benigne, apoi în zona departamentului de investigații (desființat, la un moment dat, prin integrare într-un alt departament), iar într-un final chiar în zona opiniilor.

Așa că, în primăvara lui 2011, după două episoade explicite de cenzură, am plecat.

Țin minte că exact în perioada în care debarcam de la EVZ, ziarul publica două interviuri servite cu premierul Emil Boc și ministrul Gabriel Oprea. Pentru cine nu cunoaște semnificația termenului: "servite" în sensul în care nu fuseseră realizate în urma unei solicitări de presă venite din partea redacției, ci sosiseră pur și simplu spre publicare, într-o operațiune de PR a celor menționați.

Din punctul meu de vedere, nu se mai putea viețui jurnalistic într-o asemenea formulă. "Evenimentul zilei" nu mai avea, de fapt, nicio legătură cu presa, devenise un mijloc de stimulare, mediere și valorificare a unor interese strict personale.

 

Dela0

A fost îngrozitor și sublim în același timp. Te trezești dintr-o dată încercând să faci presă fără o organizație în spate - și asta înseamnă dispariția unor ierarhii nocive, dar și un fel de a fi cu totul pe cont propriu, adică fără nicio plasă de siguranță și, câteodată, chiar fără perspectivă.

Ce poți să faci și cât să poți să faci în doi-trei-patru oameni? Poate că multe, dar oricum mai puține decât s-ar putea face în zeci de oameni. În plus, n-ai bani - nici pentru tine, nici pentru alții. Prima și prima dată trebuie să te adaptezi la necesitatea asta: aproape fiecare zi e o nouă zi în efortul de a găsi mijloacele financiare pentru a merge mai departe.

Cu toată sinceritatea, nu știu dacă mi-aș fi permis luxul ăsta dacă aveam o familie de întreținut. Am lansat Dela0.ro în toamna lui 2011 alături de Oana Dan, fusesem colegi la EVZ și ne tot gândeam de vreo jumătate de an cum să facem să deschidem mica noastră prăvălie online în care să investim, de fapt, vechile lucruri pe care știam să le facem: strângerea unor informații, verificarea lor, corelarea lor, asamblarea lor într-o formă scrisă, cu scopul final de a servi unui interes public. Din punctul ăsta de vedere, Dela0.ro n-a venit la pachet cu un nou tip de lucru.

De fapt, Dela0.ro a pornit de la dorința noastră de a ne face meseria așa cum consideram că trebuie făcută și așa cum nu mai puteam să o facem într-o redacție mainstream. Am plecat doi la drum, așadar, și-am ajuns astăzi să fim șase, patru reporteri, un fotoreporter și-un om de video. De schimbat nu s-au schimbat atât de multe în acești aproape șase ani - precaritatea financiară este mereu prezentă, dorința noastră de a face jurnalism bun este egală. Știți cum ne dăm seama? Avem la fel de multe emoții și-acum, publicând ceva, că poate ne-am înșelat fie și cu o virgulă.

Nu știu ce-au învățat colegii mei (probabil să reziste cu mult înainte să se inventeze hashtag-ul), dar eu sigur am învățat că a fost un noroc și-n asta, în faptul că ne-am permis să contestăm lucrurile greșite și să ne asumăm propria cale. Poate că judecam mai aspru, în 2011, pozițiile colegilor din presa mainstream care nu-și permiteau să acționeze astfel. Acum sunt ceva mai moderat: nu-i deloc simplu, dar e o luptă pe care vrem să o ducem la Dela0.ro pentru că nu credem că-i în zadar.

 

Bariere, dincolo de finantare

Din fericire, noua lume a internetului a venit la pachet și cu o liberalizare accentuată a felului în care circulă informația - așa că disponibilitatea autorităților de a o furniza sau capacitatea independenților de a o publica au evoluat direct proporțional.

Sursele ți le păstrezi sau ți le extinzi nu pentru că ai o organizație în spate. Până la urmă, oamenii vorbesc cu tine, nu cu un ecuson pe care e trecută o publicație. Instituțiile publice, la fel, reacționează pozitiv sau negativ mai degrabă în raport cu lucrurile pe care le soliciți, decât cu numele organizației solicitantului.

Dacă o primărie, de pildă, are un contract dubios de salubrizare pe care încearcă să-l țină departe de ochiul public, atunci ea va îngreuna accesul la informație indiferent de locul de muncă al reporterului care documentează.

Sigur, vizibilitatea poate fi o problemă mai greu de depășit - dar pe de altă parte care sunt marile cifre de audiență ale presei mainstream care să justifice presupusul avantaj față de mediile alternative?

Evident că notorietatea unor publicații care sunt de câteva decenii pe piață e mai mare - dar capacitatea presei independente de a ajunge la public este, chiar și în aceste condiții, la fel de mare. Sau la fel de mică - și mainstream-ul, și alternativul se distribuie în principal pe internet (tirajele presei tipărite sunt insignifiante), către un public de nișă.

Ba chiar, aș spune, mediile alternative au o capacitate mai mare de a atrage acel public absent cu totul din cifrele de audiență. Pentru că, per total, sunt mult mai mulți oameni în România care nu mai citesc defel presă (de niciun fel).

 

Finanțare

Dela0.ro nu are surse principale de finanțare, se bizuie în mod fundamental pe disponibilitatea oamenilor din echipă de a documenta și publica fie și în lipsa banilor.

La final de 2014, de exemplu, am realizat o serie multimedia despre cei zece ani petrecuți la Cotroceni de Traian Băsescu - un proiect în zece episoade intitulat "Zodia Scorpionului" care a beneficiat de un micro-site dedicat și a cărui documentare s-a întins pe aproape șase luni. Ei bine, niciun om n-a fost plătit în cadrul seriei. Recent, Diana Oncioiu, reporter Dela0.ro, a realizat un dosar amplu despre hărțuirea sexuală din universitățile românești - nici ea n-a fost remunerată în contul efortului depus.

Și ceea ce publicul vede ca fiind semnat de un om înseamnă, de fapt, mai mulți oameni în spate, pentru nevoi foto, de verificare sau editare. Ce vreau să spun e că principala noastră sursă de finanțare vine pe turnanta reputației de a fi unul dintre cele mai "de calitate" locuri din presa autohtonă unde se poate publica.

Asta nu înseamnă că mândria de a face jurnalism bun, cu mijloace extrem de puține, mult peste media produselor mainstream, ne ține de foame. Dar înseamnă că un reporter Dela0.ro are disponibilitatea de a scrie reportaj pentru platforma noastră online fără a întreba cu prioritate ce primește și cât primește.

Strict tehnic, colaboratorii noștri câștigă fie din alte activități de presă, fie accesează din partea Dela0.ro diferite oportunități de finanțare (cum ar fi, de exemplu, bursele de jurnalism de la Friends for Friends, OvidiuRo sau Asociația pentru Relații Comunitare).

În cazuri fericite, organizația obține o finanțare în contul unor proiecte complexe - cum ni s-a întâmplat cu seria "Ce facem cu România" (realizată în parteneriat cu ziarul "Adevărul") sau cu proiectul "Ferentari Lux" (produs cu sprijinul financiar al companiei Enel).

N-aș zice că există o strategie de promovare spre a primi finanțări. N-am încercat până acum să cerem donații de la cititori (aș prefera, mai degrabă, un model care să presupună comercializarea muncii noastre, mai exact cumpărarea produsului publicistic de către cititor). Am avut finanțări punctuale într-un proiect sau altul - iar ele au venit tot ca urmare a reputației pe care ne-am construit-o.

 

Finanțare din partea unui companii

Condiția fundamentală e ca finanțarea să nu vină la pachet cu vreo ingerință în actul editorial. Documentăm, edităm și publicăm pe Dela0.ro exclusiv ceea ce rezultă din munca jurnalistică, aplicând metodele jurnalismului. Dacă finanțatorul acceptă la rândul său această premisă, mergem înainte. Dacă nu, nu.

Am lucrat, toată echipa Dela0.ro, în cursul anului 2016 la realizarea seriei multimedia Ferentari Lux. Finanțarea proiectului a fost asigurată de compania Enel și principiile enunțate mai sus au fost convenite din start. Cei de la Enel le-au acceptat, noi ne-am apucat de documentat, fiecare și-a văzut de treaba lui, iar rezultatul jurnalistic poate fi consultat de oricine.

Experiența noastră particulară din acest caz a fost bună. Nu știu dacă-i o regulă sau o excepție de la regulă, dar în mod cert ce-am reușit după opt-nouă luni de Ferentari Lux, cu ajutorul finanțării Enel, a fost să livrăm public o radiografie detaliată a felului în care se structurează și funcționează o comunitate urbană marginalizată (din toate punctele de vedere - administrativ, social, economic).

Pentru că Ferentari Lux există se poate afla că în subsolurile cartierului trăiesc oameni, în locuințe improvizate, spre indiferența autorităților. Sau că școlile cartierului sunt primele în care copiii învață, pe propria piele, ce înseamnă discriminarea. Sau că în Ferentari nu există de 15 ani nicio policlinică și niciun dispensar, iar singurul serviciu medical de care beneficiază mulți locuitori ai cartierului e primirea în unitățile de urgență ale spitalelor. Sau că situația consumatorilor de droguri injectabile din cartier este tot mai rea, de la an la an, din cauza politicilor de la nivel local și național.

Concluzia noastră e că dacă vedem toți, împreună, aceste lucruri avem o șansă mai mare să ne îndreptăm ca societate.

 

Publicul

Spuneam și mai sus, cred că una dintre mize e să-i readucem între cititorii de presă și pe cei foarte mulți care au renunțat să mai citească din cauza ofertei media îndoielnice.

Profilul acestor absenți mă bântuie pe mine mai tare decât profilul celor prezenți deja - și care în cazul nostru, la Dela0.ro, e trasat pe liniile "tineri", "activi", "ONG / privat / corporații". În mare, profilul mediu statistic al cititorului de presă independentă e compatibil cu profilul mediu statistic al celui care a participat la protestele anti-RMGC sau la protestele anti-OUG 13 sau la orice acțiune civică din ultimii ani.

 

Rolul presei independente

În măsura în care părți ale societății românești au devenit mai civice în ultimul deceniu, mai interesate de ce-i în jurul lor, mai înclinate să militeze pentru o cauză sau alta, și atractivitatea mediilor independente a crescut - pentru că ele, mai ales, nu mediile mainstream, au adus în dezbaterea publică teme de interes general, fără a le amesteca manipulator cu alte interese personale, opțiuni politice, ingerințe comerciale.

Pur și simplu, credibilitatea mediilor alternative (de calitate) e considerabil mai mare decât a mediilor mainstream. Nici Dela0.ro, nici Casa Jurnalistului, nici Decât o Revistă, nici RISE Project, nici Centrul de Investigații Media (CIM) nu și-au bătut joc de încrederea publicului lor. Am greșit, cu siguranță, în unele situații, dar n-am făcut-o niciodată cu intenția de a distorsiona faptele pentru a obține beneficii personale. Premisa de bună-credință mi se pare cel mai mare bun câștigat. 

Pe această fundație, care a devenit tot mai solidă în ultimii cinci ani, încercăm acum să așezăm proiectul-umbrelă "Să fie lumină". E o inițiativă jurnalistică pe care o coordonez alături de Ovidiu Vanghele de la CIM și din care fac parte reporteri de la patru organizații media independente. Scopul e să documentăm vreme de doi ani de zile funcționarea instituțiilor religioase din România. Și facem crowdfunding pentru asta, adică solicităm subscripții de la cititori, pentru că un demers de asemenea amploare nu poate fi realizat fără sprijinul publicului.

Voi putea răspunde și cu privire la evoluțiile viitoare ale presei alternative după ce ne lămurim dacă lumea e receptivă sau nu la apelul nostru de a afla ce-i cu bisericile și cultele de la noi, cum trec ele prin viață, cum se organizează și finanțează.

Motivul este simplu: nicio altă întreprindere de presă nu va aborda în această echipă și cu aceste obiective ample problema existenței instituționale religioase de la noi. Dacă această temă de interes public major, asumată de oameni cu un portofoliu jurnalistic consistent, din partea unor organizații independente care au făcut în multiple ocazii dovada profesionalismului și credibilității lor, nu reușește să obțină sprijinul a circa o mie de români, dispuși să contribuie financiar la realizarea proiectului Să fie lumină (cu o sumă medie de 5-10 euro pe lună), atunci discutăm cam în gol despre rol.

Presa poate fi cu un pas înaintea cititorilor în a înțelege sau semnala problemele societății - dar presa nu poate exista în afara cititorilor săi.

 

Viitorul presei și factorii care îl determină

Factorii importanți sunt aceiași din ultimii ani: banii și mijloacele de diseminare. Fiecare în parte provoacă mai multe întrebări. Presă sub patronat privat (cu obiective comerciale)? Sau presă sub patronat public / non-profit (cu obiective ne-comerciale)? Presă tipărită? Sau presă exclusiv online / multimedia / VR?

Acestor factori li se adaugă mutațiile reieșite din interacțiunea lumii vechi cu lumea nouă. Uite, de pildă, fake news-ul, care proliferează în mediul online, pentru că beneficiază de toate avantajele distribuției instant, aproape gratis, și încă de ceva: de atractivitatea pe care o au dintotdeauna conspirațiile, explicațiile ieșite din comun, teoriile fanteziste.

Cumva, asta e binecuvântarea și blestemul jurnalismului independent de calitate. Profiți de liberalizarea răspândirii informației, dar în același timp trebuie să te lupți cu toți profitorii de rea-credință. O lume în care nu se va mai face diferența între bine și rău, între adevăr și minciună, între fapte și fake e o lume în care jurnalismul - mainstream sau independent - va fi pierdut. Și odată cu el, fără să-și dea seama chiar, întreaga societate.

Cred că rolul nostru fundamental, și nu mă limitez să vorbesc doar în numele Dela0.ro, e să le spunem și să le demonstrăm oamenilor că e important ceea ce facem și că o democrație nu poate supraviețui fără jurnalism.

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info

Dosare editoriale

Subiecte

Sectiune



Related