Cum poate tânăra generație să se implice și mai mult în politicile de mediu? Și oare nu ar fi rolul tinerilor să ia destinele țării în mâini, mai ales că viitorul e al lor? Ambasada Franței în România și Institutul Francez din România organizează cea de-a VI-a ediție a Forumului inițiativelor tinerilor. Acesta se desfășoară în perioada 10 februarie – 10 martie 2025, în mai mult de zece orașe în România, pe tema „Puterea de a acționa”. Ocazie cu care am stat de vorbă cu Elena-Alexandra Miron, co-fondatoarea Platformei Tinerilor pentru Sustenabilitate.
"Schimbarea nu se întâmplă în teorie, ci în implementare, în negocieri, în modul în care reușim să construim punți între sectorul public, societatea civilă și mediul privat. De aceea, am lucrat constant pentru ca soluțiile propuse de tineri să fie nu doar ascultate, ci și aplicate", spune Elena.
Am vorbit cu ea despre ce pot face tinerii pentru ca vocea lor să fie mai mult ascultată de cei care conduc destinele țării, ce probleme întâmpină aceștia sau despre cât de pregătită este România pentru un parcurs sustenabil.
Bio pe scurt
Sunt un om al conexiunilor cu sens – între generații, între politici și societate, între România și scena internațională. Am studiat dezvoltare internațională, diplomație și drept, iar traseul meu profesional reflectă această intersecție dintre politici publice, sustenabilitate și implicarea tinerilor în procesul decizional.
Am fost primul delegat de tineret al României la Conferințele Părților privind Schimbările Climatice (COP27, COP28), iar în 2024 am devenit parte din delegația oficială a României la COP29. Aici, am reușit să aduc vocea tinerilor și copiilor din România într-un cadru internațional prin Declarația Națională a Tinerilor privind Schimbările Climatice (DNTSC) – un document fără precedent în peisajul climatic al țării noastre, rezultat al Conferinței Locale a Tinerilor privind Schimbările Climatice (LCOY 2024), pe care am coordonat-o alături de echipa Platformei Tinerilor pentru Sustenabilitate.
În paralel, am fost implicată în procese care vizează integrarea perspectivei tinerilor în politici naționale și internaționale, de la Strategia Națională de Tineret până la inițiative civice, publice și private legate de tranziția verde și acțiunea climatică. În această călătorie, am înțeles un lucru esențial: schimbarea nu se întâmplă în teorie, ci în implementare, în negocieri, în modul în care reușim să construim punți între sectorul public, societatea civilă și mediul privat. De aceea, am lucrat constant pentru ca soluțiile propuse de tineri să fie nu doar ascultate, ci și aplicate. Prin Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate, dezvoltăm un cadru unde tinerii să nu fie doar consultați, ci să participe activ la deciziile care le vor modela prezentul și viitorul.
Arhiva Elena - Alexandra Miron
Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate
Am fondat Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate dintr-o convingere clară: viitorul nu trebuie decis fără cei care îl vor trăi. Deși România avea inițiative în domeniul sustenabilității, lipsea un cadru care să permită tinerilor să influențeze cu adevărat procesul decizional și să aibă un impact real asupra politicilor climatice.
Platforma nu este doar un spațiu de învățare, ci un instrument prin care tinerii sunt echipați să devină o voce unitară în dialogul despre climă și sustenabilitate. Nu scriem politici publice, dar ne asigurăm că perspectiva tinerilor este bine argumentată, clară și susținută la nivel național și internațional.
Misiunea noastră este să traducem limbajul tehnic și complex al sustenabilității într-un mod accesibil, astfel încât tinerii să înțeleagă procesele legislative, economice și sociale din jurul tranziției verzi. Prin colaborarea cu alte organizații, instituții și inițiative civice, creăm o forță colectivă capabilă să influențeze deciziile privind schimbările climatice și politicile de sustenabilitate.
De la Declarația Națională a Tinerilor privind Schimbările Climatice, care a pus pentru prima dată viziunea tinerilor pe masa decidenților, până la reprezentarea României în procese internaționale și negocieri climatice, Platforma a devenit un pilon al participării informate, oferind tinerilor resursele și structura necesară pentru a acționa strategic și a-și face vocea auzită.
Cum ai defini sustenabilitatea în 2025
Sustenabilitatea în 2025 este un criteriu esențial de competitivitate economică, securitate energetică și stabilitate socială. Geopolitic, tranziția verde reduce dependența de importurile energetice și crește autonomia strategică a statelor. România are potențial să devină un hub regional în energie regenerabilă, dar succesul depinde de investiții și politici coerente.
Economic, sustenabilitatea nu este un cost, ci o oportunitate. 75% dintre europeni cred că acțiunea climatică aduce beneficii economice, iar România ar putea crea peste 300.000 de locuri de muncă verzi până în 2030.
Social, este o garanție a echității și rezilienței. 63% dintre români consideră că trebuie să acționeze pentru climă, iar participarea tinerilor în procesul decizional va modela viitorul.
Politic, sustenabilitatea este o condiție pentru democrație funcțională. Țările care nu răspund crizei climatice riscă eroziunea încrederii în instituții și instabilitate socială. În 2025, sustenabilitatea nu mai este o alegere, ci un criteriu al succesului național.
Cât de pregătită este România pentru tranziția sustenabilă
România are acces la fonduri europene semnificative și un ecosistem emergent de energie verde, dar fără o strategie clară și implementare consecventă, tranziția sustenabilă rămâne fragmentată. Reformele în infrastructură, politici publice și colaborare intersectorială sunt esențiale pentru a transforma acest potențial în rezultate
În ultimii ani, țara a făcut progrese în ceea ce privește energia din surse regenerabile, cu creșteri ale capacității solare și eoliene, iar ONG-urile au inițiat proiecte valoroase de conservare a biodiversității. Totodată, tinerii sunt din ce în ce mai implicați și cer politici climatice mai ambițioase, ceea ce poate accelera schimbarea.
Însă, lipsa de predictibilitate a politicilor publice frânează investițiile, iar infrastructura verde este insuficient dezvoltată. România are strategii ambițioase, dar fără stabilitate legislativă și implementare eficientă, tranziția rămâne incompletă. Parteneriatele între guvern, sectorul privat și societatea civilă trebuie consolidate pentru a asigura coerență și eficiență.
România nu mai poate trata sustenabilitatea ca pe un proiect secundar. Acțiunile climatice sunt esențiale nu doar pentru mediu, ci și pentru securitatea energetică, dezvoltarea economică și competitivitatea pe termen lung.
Credit foto: Institutul Francez din România
Principalele provocări pentru tineri în ceea ce privește implicarea în inițiativele de sustenabilitate
Tinerii din România au un interes tot mai mare față de sustenabilitate și schimbările climatice, însă implicarea lor reală este încă limitată de mai mulți factori. Deși există mecanisme de participare și surse de finanțare disponibile, accesul și impactul acestora rămân provocări majore.
Un obstacol semnificativ este transpunerea participării în decizii concrete. Deși consultările publice și inițiativele de dialog sunt tot mai frecvente, integrarea efectivă a propunerilor tinerilor în politicile naționale este limitată. Procesul decizional trebuie să devină mai transparent și mai incluziv, asigurând un cadru în care opiniile tinerilor să fie luate în considerare în mod structurat.
Un alt aspect important este educația pentru sustenabilitate. România a făcut progrese prin adoptarea Strategiei naționale privind educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030, însă implementarea acesteia trebuie consolidată. Informațiile despre tranziția verde, economia circulară sau politicile climatice trebuie traduse într-un limbaj accesibil și integrate în sistemul educațional pentru a echipa tinerii cu instrumentele necesare pentru a se implica activ.
De asemenea, accesul la resurse și finanțare rămâne un proces complex. Deși există fonduri naționale și europene pentru proiecte de sustenabilitate, procesul birocratic și lipsa unei îndrumări clare pot descuraja inițiativele de tineret. Crearea unor mecanisme de sprijin, mentorat și ghiduri adaptate ar putea crește rata de succes a acestor inițiative.
Pentru ca tinerii să devină actori relevanți în tranziția verde, este esențial ca educația, participarea și accesul la resurse să fie mai bine integrate și simplificate. România are o generație pregătită să contribuie, iar valorificarea acestui potențial ar putea accelera progresul sustenabilității la nivel național.
Ce pregătiți pentru Forumul Inițiativelor pentru Tineret
Pentru Forumul Inițiativelor pentru Tineret, ne concentrăm pe transformarea ideilor în acțiuni concrete, punând accent pe implicarea tinerilor în politici climatice și sustenabilitate. În cadrul Climate Youth Dialogues de la Forumul Inițiativelor pentru Tineret, ne propunem să dezvoltăm soluții fezabile, bazate pe propunerile din Declarația Națională a Tinerilor privind Schimbările Climatice, în acord cu strategiile naționale și inițiativele deja existente în România.
Atelierul va include focus grupuri interactive, unde participanții vor identifica provocări, propune soluții și dezvolta planuri de acțiune aplicabile. Temele abordate vor acoperi educația pentru sustenabilitate, guvernanța climatică, biodiversitatea și economia verde, iar discuțiile vor fi orientate către colaborarea dintre tineri, instituții și sectorul privat.
Temele grupurilor (în acord cu temele alese în declarație, consultate cu tinerii anul trecut)
- Educația și conștientizarea schimbărilor climatice
- Protecția biodiversității și a ecosistemelor
- Limitarea schimbărilor climatice și impactul acestora
- Politici, legislație și guvernanță climatică
- Inovație și tehnologii verzi
- Patrimoniul cultural
Ne așteptăm ca acest forum să ofere o platformă autentică de dialog, în care tinerii să își exprime viziunea și să contribuie activ la conturarea unor politici mai incluzive. Rezultatele acestui eveniment vor fi integrate în versiunea îmbunătățită a Declarației Tinerilor privind Schimbările Climatice (începută în 2024, pe care o îmbunătățim pentru anul 2025, împreună cu tinerii).
Rolul educației în implicarea tinerilor
Educația nu ar trebui să fie doar despre a înțelege lumea așa cum este, ci despre capacitatea de a o influența și modela. Dacă tinerii vor avea un rol real în tranziția sustenabilă, ei trebuie echipați nu doar cu informații, ci și cu instrumente practice pentru a naviga sistemele economice, politice și sociale care definesc viitorul. Sustenabilitatea nu este doar despre climă, ci despre cine controlează resursele, cine definește regulile economice și cine are acces la decizii.
Pentru ca educația să fie un catalizator real al implicării tinerilor, aceasta trebuie să depășească formatul teoretic și să creeze spații unde tinerii pot învăța aplicat. Este esențial ca ei să aibă acces la procesele prin care sunt luate deciziile de mediu, să înțeleagă mecanismele de finanțare ale tranziției verzi și să fie expuși la oportunități concrete de inovare. Fără această dimensiune practică, dezbaterea despre sustenabilitate riscă să devină o conversație fără impact real. Mai mult, educația trebuie să pregătească tinerii pentru negociere, influență și luarea
Este important ca ei să nu fie doar beneficiari ai strategiilor de sustenabilitate, ci și co-creatori ai acestora.
Riscuri
Tinerii se confruntă cu o serie de riscuri care nu sunt doar consecințe ale schimbărilor climatice, ci și ale transformărilor economice, sociale și geopolitice care modelează viitorul.
Dacă aceste provocări nu sunt gestionate strategic, ele pot genera o generație cu oportunități limitate, fără încredere în sistemele politice și fără siguranță economică. Un prim risc major este decalajul dintre competențele tinerilor și cerințele pieței muncii într-o economie aflată în tranziție. Pe măsură ce sustenabilitatea devine un criteriu central pentru industrii și investiții, locurile de muncă tradiționale dispar, iar cele noi necesită abilități pe care sistemele educaționale nu le oferă suficient de rapid. Dacă România nu accelerează adaptarea educației la realitățile tranziției verzi și economiei digitale, o mare parte dintre tineri riscă să fie nepregătiți pentru locurile de muncă ale viitorului.
Al doilea risc este creșterea inegalităților sociale și economice, mai ales în contextul crizelor climatice. Schimbările climatice nu afectează toți oamenii în mod egal – comunitățile vulnerabile, cu acces limitat la resurse și infrastructură, sunt expuse unui risc mai mare. Dacă tranziția verde nu este corect gestionată, există pericolul ca tinerii din medii dezavantajate să fie excluși din noile oportunități economice, ceea ce ar accentua diferențele dintre regiuni și categorii sociale.
Un alt risc major este eroziunea încrederii în instituții și în democrație. Dacă tinerii simt că nu sunt reprezentați în procesul decizional sau că implicarea lor nu produce schimbări reale, există riscul unei generații dezinteresate de participarea civică sau, dimpotrivă, polarizate către soluții radicale. Acest fenomen este deja vizibil în multe țări, unde tinerii aleg fie să ignore procesul electoral, fie să susțină mișcări extremiste care promit soluții rapide la probleme sistemice.
În plus, există și riscul fragmentării informaționale și al dezinformării, mai ales în ceea ce privește tranziția verde și schimbările climatice. Accesul rapid la informație nu garantează înțelegerea corectă a problemelor, iar dacă tinerii sunt expuși unui val de mesaje contradictorii sau manipulatoare, capacitatea lor de a lua decizii informate poate fi grav afectată. Într-un context în care sustenabilitatea și politicile climatice devin subiecte de dezbatere globală, este esențial ca tinerii să aibă acces la surse credibile și să fie echipați cu gândire critică pentru a naviga această complexitate.
În fața acestor riscuri, soluția nu este doar adaptarea tinerilor la schimbări, ci crearea unui cadru care le oferă resurse, oportunități și spațiu real de influență. România trebuie să se asigure că tinerii sunt pregătiți pentru economia viitorului, protejați în fața crizelor climatice și integrați în procesele de luare a deciziilor. Altfel, tranziția sustenabilă riscă să fie un proces construit fără cei care vor trăi cel mai mult cu efectele sale.
Cum poate generația tânără să fie mai bine pregătită pentru viitor
Pregătirea tinerilor pentru viitor nu înseamnă doar adaptare la schimbare, ci capacitatea de a defini direcția în care se îndreaptă societatea. Într-o lume în care sustenabilitatea reconfigurează economia, piețele de muncă și relațiile internaționale, tinerii trebuie să fie nu doar beneficiari ai transformărilor, ci actori care influențează procesele de decizie și implementează soluții.
Provocarea reală nu este lipsa de oportunități, ci accesul la instrumentele potrivite pentru a naviga complexitatea viitorului. Educația trebuie să fie mai mult decât un transfer de cunoștințe – trebuie să fie un antrenament pentru leadership, negociere și inovare. Dacă sistemul actual nu le oferă tinerilor această capacitate, riscul este de a avea o generație bine informată, dar fără spațiu de influență reală.
Tinerii nu au nevoie doar de locuri la masa deciziilor, ci de structuri prin care să își transforme ideile în inițiative aplicabile. România trebuie să creeze un cadru în care tinerii să aibă nu doar voce, ci și pârghii de acțiune, astfel încât tranziția verde și transformările economice să fie conduse de cei care vor trăi cel mai mult cu efectele lor.
