[Newsletter Collection] Mircea Meșter: Oamenii au nevoie de poveștile din spatele lucrurilor imediat vizibile la fel de mult cum au nevoie de știri

Mașinile. Nu toți ne pricep la ele, dar tuturor ne plac pentru că ne fac viața mai ușoară. Mircea Meșter s-a gândit că un proiect editorial care explică mașinile prin storytelling ar face curioși niște oameni. Așa a fost. Odată cu lansarea publicației Autocritica, a apărut și newsletterul numit inițial „Meșter în Mașini” – nume schimbat când echipa editorială s-a mărit – și primii abonați au venit imediat.

„Meșteri în mașini” are acum peste 3000 de abonați, și nu sunt toți pasionați de industria auto. În schimb, toți cei care deschid newsletterul știu că vor găsi în el noutăți și informații traduse pe înțelesul tuturor. Plus niște analize, umor, experiențe și opinii ale editorilor. Și ele scrise într-un stil ușor de digerat de cititori.

„Cifrele sunt relative. Dacă-n social media am învățat că relevanța se măsoară în zeci sau sute de mii de afișări și citiri, Newsletter-ul nostru cu mașini ne explică săptămână de săptămână faptul că importanța calității cititorilor e vitală în sănătatea unui proiect editorial”, zice Mircea

Vorbim în continuare cu Mircea Meșter despre newsletterul „Meșteri în mașini”, pe care îl scrie alături de Tudor Rus și Daniel Popescu, iar în inboxurile abonaților ajunge în fiecare dimineață de duminică.

Etapele care te-au adus unde ești astăzi

Povestea mea în context editorial este extrem de lungă și probabil că nu are nimeni răbdarea și curiozitatea de a o citi pe IQads. Ce pot să spun rapid, fără să plictisesc, este faptul că m-am considerat mereu un om al cuvintelor și am realizat asta încă de când eram copil, în primii ani de școală, când devoram ziarele, almanahurile, revistele și în general cam tot ce apărea sub formă scrisă pe suport din hârtie. Tot atunci, în clasele primare, am știut că necesitățile mele aparent fiziologice de a scrie ce văd și ce simt pot să conveargă într-o meserie care deja există și care e descrisă de ceea ce fac - sau ar trebui să facă - jurnaliștii. Singura deviere de la „planul” inițial e reprezentată de faptul că eram convins că voi scrie despre sport, dar scriu deja de 22 de ani despre mașini. Am reglat însă totul ulterior, când am început să scriu cronicile de tenis și de fotbal care au început ca pasiune, dar de la care mi s-a tras „achiziția” unui al doilea job.

Cum a apărut pasiunea ta pentru scris

De scris, scriu de când mă știu, dar stilul a evoluat dinspre unul informațional spre storytelling pe măsură ce am descoperit faptul că oamenii au nevoie de poveștile din spatele lucrurilor imediat vizibile la fel de mult cum au nevoie de știri. Am trecut la un moment dat dinspre căutătorul valorii de informație dintr-un eveniment în căutătorul valorii umane a evenimentului. Și asta se aplică atât în auto, cât și în sport.

Ideea newsletterului „Meșteri în mașini”

Newsletter-ul Autocritica a evoluat ca falangă naturală a proiectului editorial Autocritica, o publicație auto care nu-i neapărat despre mașini, ci cu mașini. Avem pretenția și nebunia de a produce conținut editorial îndeajuns de așezat și de lucrat încât să ne considerăm Quality (din punct de vedere vizual și din perspectiva formală a conținutului) într-o lume în care e destul de greu să mai găsești abordări asemănătoare - de exemplu, pe Autocritica nu găsești bannere și publicitate online clasică, care din punctul meu de vedere reprezintă cel mai important factor al dinamitării experienței cititorilor. Dar ne asumăm rolul de a explica tehnologii pe înțelesul tuturor, de a vorbi despre mașini fără patimă și jargon și de a transforma un domeniu eminamente tehnic într-o colecție de povești.

Newsletterul a fost lansat imediat după lansarea publicației, în primăvara lui 2021, și a fost numit inițial Meșter în mașini - a fost pentru prima dată când mi-am folosit numele în mod evident în sens constructiv în domeniul în care activez. După ce-a devenit o poveste (extrem de) cronofagă, am lărgit echipa de scriitori și au început să semneze aici Andrei Știrbu, Tudor Rus și Daniel Popescu, deci am variat ușor și am redenumit newsletterul - acum, se numește Meșteri în mașini. Deși cel mai simplu e să-i zicem pur și simplu Newsletterul Autocritica. Un newsletter scris de oameni care se pricep la industrie pentru oameni care nu se pricep neapărat.

Ce ți-ai dorit să aduci cititorilor

Chiar dacă mașinile sunt parte invariabilă din viețile noastre cotidiene, doar pasionații își pun probleme adânci legate de ele. De unde vine un anumit model, care-i povestea unei anumite linii de pe o mașină, de ce o anumită marcă se cheamă într-un anume fel și nu altfel și tot așa. Ne-am asumat rolul de a aduna toate aceste informații aparent nișate, de a le „traduce” pe înțelesul cititorilor care în mod normal nu consumă auto și de a le aduna săptămânal într-un digest al lumii mașinilor. Noutatea pe care o aduce newsletterul nostru este faptul că peste 50% dintre cei care ne citesc s-au abonat în premieră la un newsletter auto, iar asta înseamnă că ne-am îndeplinit până acum scopul editorial: cel de a produce un buletin informativ care te face să nu ai nevoie de altceva pentru a fi la curent cu ce s-a întâmplat în lumea auto peste săptămână. Plus o doză de analiză, plus o doză de umor. De exemplu, în newsletterul nostru afli nu doar ce s-a întâmplat, ci și de ce ne interesează ce s-a întâmplat. De ce suntem afectați, de ce ne doare, de ce-ar trebui să dăm doi bani pe asta sau pe ailaltă. Metaforic și denotativ totodată.

Comunitatea strânsă în jurul newsletterului

E un amestec foarte interesant de gulere albe din industria auto, pasionați de mașini și cititori care nu au mai avut tangență vreodată cu mașinile. Dar toți abonații noștri au în comun două lucruri: faptul că le plac textele scrise cu tâlc și faptul că apreciază o structură informativă simplă și pe alocuri analitică.

Direcțiile editoriale

Mașinile sunt, evident, subiectul nostru principal, iar domeniul e îndeajuns de generos și de ofertant încât să ne ofere săptămână de săptămână provocarea de a selecta informațiile - în alte industrii, e greu să găsești atât de des ceva demn de analiză.

Cum decizi ce este important și relevant

Nu e rocket science: utilizăm exact criteriile de manual când ne facem agenda fiecărei ediții. Main Story, adică subiectul principal al ediției, cel analizat pe larg, este în general o lansare sau un eveniment care are tangență cu piața românească, deci care ne afectează direct. Fie că vorbim despre decriptarea unui rezultat la testele de siguranță pentru un model Dacia sau despre apariția unui model nou în gama unui constructor popular în România. Dar facem și excepții: de exemplu, când pe piață apare o mașină revoluționară care fie își propune să schimbe traiectoria unui constructor, fie efectiv a industriei în general. Apoi, condimentăm cu opinii și experiențe proprii, cum ar fi cele rezultate în urma unor vizite sau teste internaționale. E multă opinie în newsletterul nostru, dar e opinie scrisă într-un mod foarte ușor de digerat de publicul larg.

Procesul de creație

În primele ediții ale newsletterului, consumul de timp se aduna în special în dreptul intertitlurilor, pe care mi le-am dorit mereu ludice - jocuri de cuvinte, de exemplu. După câteva nopți lungi petrecute în zona asta, am decis că e mai ușor să structurăm newsletterul în segmente permanente care-și păstrează titlurile. În rest, în cazul meu selecția durează mai mult decât redactarea în sine - deși sunt convins că cei doi colegi actuali ai mei, Daniel Popescu și Tudor Rus, ar putea să aibă opinii diferite în legătură cu asta.

Documentarea

Aici e destul de simplu, pentru că fiind conectați în permanență la industrie, subiectele vin de-a lungul săptămânii și la final nu e nevoie decât de aranjare și de selecție pentru a fi transformate în capitole ale newsletterului. Deci partea asta e destul de ușor de bifat, mai ales că sâmbătă, atunci când producem newsletterul care se trimite duminică dimineață, avem deja și confirmarea pe cifre a subiectelor care au generat interes în timpul săptămânii.

Impactul primelor newslettere

M-a luat prin surprindere reacția cititorilor, pentru că nu mă așteptam ca reacțiile să fie aproape în exclusivitate pe calapodul planurilor noastre. Știam că-mi propun să aduc spre mașini oameni care nu au mai citit despre ele și știam că la newsletter se vor abona oamenii din industrie - astea erau premisele de la care am plecat. Dar nu mă așteptam să primesc reacții precum „Nu am mai citit niciodată despre mașini, dar ce faceți voi aici mă face să fiu dependent de acest newsletter”. A, și încă ceva: 35% dintre abonații noștri sunt femei. Într-o nișă considerată eminamente masculină. Nu e neapărat o reacție, ci un efect, dar suntem fericiți și mândri de asta.

Cum este acum: ce e provocator, e este frumos

Provocarea pe care o avem este cea de a elimina redundanța. Dar asta se rezolvă prin faptul că newsletter-ul e scris alternativ de Daniel Popescu, Tudor Rus și de mine - oameni cu stiluri îndeajuns de diferite încât să inducă senzația că citești în fiecare săptămână un alt newsletter, dar care are aceleași capitole. Frumos este când primești confirmarea că faci ce trebuie - fie prin numele abonaților, fie prin numărul lor, fie prin reacțiile lor publice.

Cifrele

În momentul ăsta, 3361 de abonați sunt foarte fericiți că ni s-au alăturat, iar rata medie de deschidere este de fix 40.57%. Dar fiecare ediție a newsletter-ului e citită în medie de 3-4 mii de cititori, pentru că anunțăm publicarea sa pe paginile de Social Media ale Autocritica. Și pe ale noastre.

Un lucru surprinzător constatat odată cu începerea newsletterului

Că cifrele sunt relative. Dacă-n Social media am învățat că relevanța se măsoară în zeci sau sute de mii de afișări și citiri, Newsletter-ul nostru cu mașini ne explică săptămână de săptămână faptul că importanța calității cititorilor e vitală în sănătatea unui proiect editorial. Suntem în continuare un proiect de nișă, non-generalist, deci nu prea ne așteptăm la cifre imense - nici conținutul nostru nu prea aspiră la așa ceva. Dar am în minte acum, rapid, 20 de nume care mă fac mândru că se află pe lista noastră de abonați, iar cei 20 sunt mult mai importanți și au mult mai multe decizii în brațe decât cei 10.000, 100.000 sau un milion de necunoscuți vagi de pe Facebook.

Ce te interesează cel mai mult în rol de editor de newsletter

Ca tonul să rămână un amestec de informativ și ludic, ca input-ul personal să fie definitoriu în structura newsletter-ului și ca oamenii care scriu aici să nu-și piardă plăcerea de a face asta.

Textele cele mai citite

De ce se vor scumpi (și mai mult mașinile). Prezentarea primului model dacia full-hibrid. O altă analiză a primului Dacia hibrid. Momentul în care am anunțat că viitorul VW Polo electric va costa 25.000 de euro. Momentul în care am anunțat prețul noului Dacia Duster. Analiza momentului în care o mașină electrică a devenit cea mai vândută mașină de pe planetă. Care-i faza cu stelele Euro NCAP? Sau analizele pe cifre pe care le facem după tururile noastre prin Europa cu mașinile electrice (în care notăm toate cifrele pentru a afla autonomiile reale). Toate sunt texte și opinii originale, ale unor oameni care se pricep la ce scriu și-n care cititorii au încredere.

O mențiune pentru „specials”, newsletter-ul cu care încheiem anul. Și în care facem un rewind peste articolele apărute pe Autocritica și care merită citite în vacanța de iarnă. Am pretenția ca aceste ediții să fie ce erau almanahurile pe vremuri, o colecție de texte de calitate care merită o perioadă în care oamenii sunt ceva mai relaxați și mai liniștiți. Uite un exemplu din 2023.

Cum te asiguri că newletterul tău nu trece neobservat în inboxul abonaților

Asta e o întrebare excelentă căreia nu i-a găsit nimeni răspunsul pe de-a întregul până acum. Noi am mizat pe onestitate și transparență încă din start: nu te minte nimeni aici, nu avem texte scrise de birourile de marketing ale mărcilor auto (ba din contra, aș spune, iar asta se simte din ton și din abordare încă de la primele rânduri citite). În plus, încercăm să transferăm ce aflăm cu urechile ciulite prin cotloanele industriei spre oamenii care ne urmăresc înainte ca ceilalți să afle. Și asta cred că e un lucru care contează mult. Dacă vrei să vorbim despre cum se scriu titlurile, despre când se trimite newsletter-ul (duminică dimineață la 9) și despre alte tehnici editoriale, nu ne considerăm mari inovatori în zona asta. După calculele mele, conținutul ar trebui să conteze mai mult decât ambalajul. Pentru că doar conținutul de calitate păstrează oamenii alături de tine.

Colecția ta de newslettere

Avem o rubrică săptămânală în care recomandăm alte newslettere (non-auto) și explicăm acolo de ce merită urmărite și luate pe semnătură. Lista e destul de largă și acum, că mă întrebi, îmi dau seama că acest tip de Revista Presei reprezintă principalul mod zilnic de informare pentru mine. Ca să-ți răspund punctual, diminețile din România îmi sunt acoperite de un potpourri format din ce scriu oamenii de la PressOne, Explicativ, Victor Kapra (Civilization), Misreport, Georgeismele lui Bonea, Hacking Work, #SoMeBites al lui Radu Oncescu și Savantgarde-ul lui Marius Cosmeanu. Asta e o selecție simplistă, la prima mână. De afară, mă informez seara de la jurnaliștii de la The Atlantic, NY Times, WaPo, Semafor, The Conversation, The European Correspondent, The Atlantic, Quartz sau Euractiv. Îmi place în mod deosebit ce fac oamenii de la Nieman Lab, un newsletter dedicat profesiei de jurnalist, și am descoperit ceva mai recent newsletter-ul Artnet, care mă ține la curent cu ce se-ntâmplă în lumea artei. Plus câteva newslettere auto, ca să fiu sigur că nu ratez nimic de acolo. Deci nimic spectaculos, doar surse de încredere. Cum ar trebui să fie.