[Hai cu votul] Tudor Galoș: Politicienii trebuie responsabilizați pentru acțiunile lor, iar votul este printre cele mai importante mijloace. De responsabilizare

Putem încă decide noi direcția pe care o ia România în următorii ani. 35 de ani de democrație, fragilă și imperfectă, se pot termina, chiar dacă ne este greu după atâția ani în libertate sa mai concepem asta. Tudor Galoș, Senior Privacy & AI Consultant crede că ne aflăm în fața unei prăpăstii, și fie ne aruncăm țara în ea pe 18 mai, fie îi dăm aripi să zboare peste ea.

"În 20 mai 1990, românii au ales să se arunce în prăpastie – știm ce a urmat: mineriade, izolare totală pe plan internațional, amânarea acceptării în NATO, în UE, sărăcie cruntă, sărăcie lucie, devalorizarea monedei naționale, confiscarea valutei de la toți cetățenii țării, corupție pandemică", spune Tudor.

Am vrut în această serie editorială să vorbim cu oameni din societatea civilă despre importanța prezenței la vot, să dăm cuvântul și tinerilor care își exercită acest drept civic. În cele ce urmează, povestim cu Tudor Galoș despre importanța votului în ultimul tur al Alegerilor Prezințiale 2025.

Puterea votul pentru schimbare

Votez constant de când am făcut 18 ani, din 1998. Sunt foarte puține referendumuri la care am lipsit, fie că eram plecat, fie că nu am avut ce vota (referendumul urii din 2017 sau finala Iliescu vs Vadim). Însă votul schimbă absolut tot – dacă destui oameni ar fi ieșit la vot în 2000, nu am mai fi avut patru ani de Adrian Năstase (El Însuși cum i se mai spunea, probabil cea mai coruptă perioadă a României moderne). Însă am avut această finală blestemată între Iliescu și Vadim, unde a trebuit să alegem între două rele.

Nu mai suntem acolo. Dreptul la vot este unul dintre drepturile fundamentale ale omului într-o societate democratică. Strămoșii noștri au murit pentru acest drept și în multe țări se duc bătălii grele pentru obținerea acestui drept, oamenii continuă să moară. Un vot poate să aducă într-o finală la Alegerile Prezidențiale candidați din afara sistemului, candidați surpriză, candidați ce vin cu idei noi etc. Votul este cel care creează oportunitatea fiecărui cetățean de a fi ales pe o poziție cheie – de la primar, la parlamentar sau chiar președinte.

Emoțiile primei votări

Prima oară am votat în 2000, la alegerile parlamentare și prezidențiale de atunci. Era o situație tragică și orice am fi votat ar fi ieșit prost. Am votat cu capul și cu inima, a ieșit ceva de m-a durut și capul și inima. 4 ani de corupție sinistră, de amenințări, presiuni publice etc. Epoca Năstase a fost printre cele mai sinistre din istoria modernă a României, deși încă găsim sinecuri ce o regretă.

Sper că niciodată nu vom mai ajunge într-o astfel de situație.

Cum te raportezi acum la politică. Cum a evoluat atitudinea ta de-a lungul anilor

Am încercat să mă implic activ în politică acum mai mulți ani și nu a ieșit așa cum am vrut. Nu prea sunt omul compromisurilor de principii, iar în politică trebuie să fii maleabil. Însă am consiliat politicieni cam din toate partidele (cu excepția neo-legionarilor), pro-bono. Am dat recomandări, am lucrat la documente, am făcut unele training-uri. Cu această ocazie am remarcat faptul că majoritatea politicienilor se simt „self-sufficient”, știu ei mai bine până se lovesc de un zid. Când mai bine găsesc motivații pentru eșecuri decât să învețe ceva din ele.

Așa cum am spus, sunt în continuare dispus să ajut politicieni din toate partidele (mai puțin cele extremiste), fiindcă un politician bun, care se prezintă bine, vorbește articulat, devine un vector de promovare al României și câștigăm cu toții. Indiferent de spectrul politic.

Alegerile prezidențiale din 2025

România este țară membră a Uniunii Europene, are o poziție geo-strategică cheie iar resursele sale naturale sunt de interes pentru toată omenirea. În același timp, România este una din țările care sunt părăsite de către cetățenii săi, în ciuda faptului că nu există vreun conflict major intern sau tulburări interne.

Găsești români de la Polul Nord la Polul Sud, în aproape fiecare țară din lume. Suntem peste tot și paradoxal asta ne face mai globaliști decât marea majoritate a națiunilor. Lumea nu se împarte între „suveraniști” și „globaliști” – de aceea am mers la vot ca să aleg în cunoștință de cauză, știind că ambele „curente” de opinie nu fac altceva decât să creeze dezbinare și certuri.

România nu poate să existe decât într-un context european, membră a Uniunii Europene, care să influențeze destinele bătrânului continent și care să permită cetățenilor săi să ocupe roluri cheie în administrația UE. Cum am spus mai sus, suntem „globaliști” și ne descurcăm oriunde în lume – de ce nu ne-am descurca la conducerea UE? Am ales omul care poate să implementeze o astfel de viziune, cu România în leadership-ul de tot al UE.

O scurtă analiză a vremurilor pe care le traversăm

Aș dori ca oamenii să citească mai multă istorie. Cartea de căpătâi în aceste zile este cartea sociologului Bogdan Bucur, „Sociologia proastei guvernări în România interbelică”. Profesorul Bucur a adunat tone de documente, hotărâri, acte, decizii, scrisori etc care demonstrează un singur lucru: la fel eram și în perioada interbelică. Guvernele foarte corupte, se schimbau o dată la șase luni, primarii – adevărați baroni locali – aveau membrii ai familiei în toate partidele, furau din avutul obștesc etc.

Dictatura carlistă a fost aplaudată la început de cetățenii care doreau să scape de corupție – doar că această gravă încălcare a tinerei democrații românești a dus la o perioadă de corupție pandemică, mult mai gravă decât ce a avut loc în anii premergători dictaturii. Mesajele însă fuseseră aceleași – clasa politică coruptă, mână de fier necesară în administrarea țării, naționalism etc. În doar câțiva ani românii aveau ocazia să vadă cadavre ale semenilor întinse pe caldarâm, oameni împușcați pe stradă, violențe extreme.

Ne vine greu să credem că am putea vedea așa ceva, însă gândiți-vă că nici românii din acei ani nu s-ar fi gândit că vor ajunge să vadă așa ceva. Mesajele pe care le vedem în aceste zile, rostite de politicieni iresponsabili, ce amenință cu execuții pe stadioane, cu alungarea jurnaliștilor, condamnarea ONG-iștilor, arestarea oponenților – au fost prezente și în acei ani. Ele trebuie combătute de românii cu bun simț, de românii muncitori, de cei care sunt coloana reală a României. Altfel, vom fi condamnați să ne repetăm (a câta oară) istoria violentă.

De ce crezi că sunt oameni care nu votează în România

Sunt multiple motive – oamenii fie simt că nu au între cine alege, fie sunt dezinteresați cu totul. Însă, matematic, un vot lipsă este tot un vot, fragmentat procentual între candidați. Practic, votezi precum restul semenilor tăi, însă procentele se duc acolo unde doresc semenii tăi.

Efectele absenței la vot? Sunt campanii anti-vot, sunt campanii ce targetează anumite categorii de cetățeni care merg la vot, calculele se fac în funcție de dezinteresați. Neimplicarea oamenilor în procesul de votare înseamnă că doleanțele lor nu vor fi ascultate, înțelese sau îndeplinite de către politicieni.

Politicienii trebuie responsabilizați pentru acțiunile lor, iar votul este printre cele mai importante mijloace. De responsabilizare.

Posibile demersuri pentru a mări prezența la vot

Cred că politicienii trebuie să aibă un discurs mai „apropiat” de oameni. Nu există „pleava” țării, există concetățeni cu opinii diferite. Sângerăm la fel, suferim la fel, ne bucurăm la fel. La fel urlăm când joacă România la fotbal și câștigă, la fel ne încurajăm sportivii la Olimpiade și la Campionatele Europene sau Mondiale. Sunt mult mai puține lucruri care ne dezbină decât ne unesc.

Politicienii ar trebui să își amintească că există viață și după alegeri și că nu își pot permite să amenințe categorii de oameni, oponenți sau persoane a căror valori diferă de ale lor. Nu există „soroșiști”, nu există „globaliști”, nu există „suveraniști”. Existăm noi, românii de diverse etnii, religii, orientări sexuale etc. Imensa majoritate suntem oameni buni care în afară de alegeri suferim la fel când pierdem pe cineva drag, ne bucurăm la fel când are loc o naștere, un botez, o nuntă în familie sau la prieteni.

Aș vrea să aud ce ar face candidații pentru românii care nu sunt de acord cu ei. Nu pentru cei care deja sunt de acord cu ei. Vreau să nu mai văd amenințări de violență sau aere de superioritate. Venim și plecăm goi din această lume, niciunul nu este mai special decât celălalt. Cu toții ne dorim prosperitate, bucurie în viață și să zâmbim în fiecare zi.

Exemple de campanii bune care au încurajat votul

Cred că fiecare generație are nevoie de propria sa campanie de adus oamenii la vot. Nu cred că la ora actuală pot fi aplicate best practices, avem nevoie de mesaje diseminate diferit pe medii diferite. Granulare, particularizate.

Discuțiile cu oamenii din jurul tău

Încerc să conving pe toată lumea de importanța votului, explicându-le matematic ce înseamnă să nu votezi. Și la asta mă rezum. Dacă înțelege bine, dacă nu, asta este. Într-un final, lipsa unui vot este tot un vot și este dreptul persoanei să voteze astfel – fragmentat.

Mesajul tău pentru cei care te urmăresc. De ce este important să voteze pe 18 mai

România se află în fața unei prăpăstii. Pe 18 Mai fie ne aruncăm în prăpastie, fie îi dăm aripi să zboare peste prăpastie ba chiar să urce. Acum 35 de ani, România s-a aflat în fața unei alegeri grele, tot în fața unei prăpăstii. Atunci, în 20 mai 1990, românii au ales să se arunce în prăpastie – știm ce a urmat: mineriade, izolare totală pe plan internațional, amânarea acceptării în NATO, în UE, sărăcie cruntă, sărăcie lucie, devalorizarea monedei naționale, confiscarea valutei de la toți cetățenii țării (bună ziua, domnule Stolojan, nu vă vom uita niciodată), corupție pandemică, validarea securiștilor și a sinecurilor lor etc.

Încă plătim pentru votul de acum 35 de ani. Hai să nu repetăm isprava de atunci.