[Descifrat 3.0] Paul Olteanu: Eu nu cred că banii cumpără fericirea. Dar pot să tamponeze nefericirea

Banii și emoțiile. Oho. Câte sunt de discutat la capitolul acesta, unde se intersectează puterea, frustrarea, validarea, măsura ambiției, valoarea de sine, siguranță, neputință și o sumedenie de traume și relații toxice. Avem o temă grea și un invitat pe măsură: Paul Olteanu, fondatorul Mind Architect.

De ce ne este rușine să vorbim despre bani, care sunt motivele mai puțin vizibile pentru care facem cumpărături impulsive, cum ne influențează lecțiile financiare imprimate în copilărie, despre toate aceste dileme și multe altele, povestește pe îndelete, cu știință, experiență și umor, Paul Olteanu, la Descifrat 3.0, parte din programul FIT - Finanţe pe Înţelesul Tuturor, lansat de Banca Transilvania.

Stima de sine, rușinea, statutul

Paul Olteanu a învățat de mic valoarea banilor, de la părinții lui. Iar valoarea e calculată simplu: banii înseamnă muncă și timp. "Banii se fac greu. Pentru a avea bani, e nevoie să cedezi energie, timp. E nevoie să cedezi mult din tine". Aceasta a fost lecția despre bani pe care a primit-o de la părinții lui, povestește Paul în cadrul show-ului Descifrat 3.0. Este o lecție la care se tot gândește și pe care încearcă să o recableze prin propria experiență. 

"Trăim într-o țară în care foarte mult din stima de sine atârnă de simbolurile de statut. Într-un fel, și în relațiile de familie, și în cele de prietenie, banii sunt încă un subiect tabu, pentru că există toate lucrurile astea care depind de câți bani faci. Ar ajuta să vorbim mult mai mult despre relația noastră cu banii și să învățăm unii de la ceilalți. Asta vine la pachet și cu o nevoie de vindecare: să nu mai depindă atât de mult valoarea noastră personală de ce deținem", spune Paul Olteanu. 

Relații toxice

O relație toxică cu banii e aceea în care devii sclavul lor.

"Am văzut mai multe variante. Ori te străduiești să îi faci impulsiv. În acest scenariu, nu mai e vorba despre bani, despre ce poți să faci cu ei, banii sunt o formă de statut, de comparație cu ceilalți. Altă variantă e aceea în care îi cheltui, fără să te gândești, iar asta se întâmplă la oamenii care au făcut ușor banii. Sunt scenarii în care ai o relație inconștientă cu banii, care ajunge să îți facă rău. Fizic, emoțional, îți ia liniștea, sănătatea, timpul, autonomia. Relațiile toxice cu banii sunt acelea în care îți iau mai mult decât îți dau", spune Paul. 

De aici, ajungem la copingul financiar: automatisme inconștiente, care apar când nu te simți bine. Când ai un incomfort emoțional și încerci să eviți starea respectivă, emoția autentică pe care ar fi bine să poți să o tolerezi, dar nu poți, și atunci faci ceva, te duci într-o refulare financiară. Te simți rău, îți cumperi lucruri, te simți mai bine un pic, apoi te întorci la tristețe, mai cumperi ceva, și tot așa. O cursă din care puțini reușesc să iasă. 

"Când observăm reflexul acesta la noi, trebuie să analizăm emoția din spate: ce încercăm să evităm? Singurul mod prin care poți să depășești o stare care nu îți place e să îți dai voie să o trăiești", explică Paul. 

Shoppingul și reglarea emoțională

A avut însă chiar și el momente în care a făcut cumpărături impulsive. De exemplu, în timpul unei prezentări, i s-a stricat laptopul și, din frustrare, și-a comandat unul online, chiar în pauza de cafea a evenimentului. Nu s-a dovedit a fi o decizie bună: din cauza iritării și a grabei, a comandat un laptop cu o tastatură într-o limbă străină și cu un hard mult mai mic decât avea nevoie. 

A înțeles că shoppingul nu este o formă de a alina emoții. Ci timpul cu el însuși. 

"Nu există vreun moment în care banii m-au ajutat să mă reglez emoțional. Este ideea asta, dacă banii cumpără fericirea. Eu nu cred că o cumpără neapărat, dar banii pot să tamponeze nefericirea. În cazul meu, cred că banii mă ajută să pot să am momente în care să stau cu mine, să fac mișcare, să mă văd cu oameni dragi, când trăiesc deturnări emoționale", spune Paul Olteanu. 

Chiar și în condițiile unei analize riguroase de sine, Paul nu trece mereu de tentațiile shoppingului emoțional. Și își cumpără haine. 

"Ce observ la mine este că am trei perechi de pantaloni de același fel. Dacă una se strică, să aibă backup. Ceea ce spune ceva interesant despre relația mea cu pierderea și neputința. Eu așa mă reglez: îmi cumpăr backup-uri", spune Paul. 

Între vreau și am nevoie

Cel mai important e să fim sinceri cu noi, spune Paul Olteanu: e o mare diferență între nevoi și dorințe. 

"S-ar putea să ne dăm seama că avem nevoie de mult mai puțin decât ne străduim să facem. Dar rămânem blocați în niște experiențe din trecut, care nu mai au legătură cu cine suntem în prezent. Și atunci, suma din cont nu poate lupta cu momentul în care noi am simțit frică sau neputință din cauza banilor", explică Paul Olteanu.

În facultate, Paul a simțit cel mai mult lipsa banilor. În perioada aceea, a avut două joburi în paralel ca să poată să se întrețină singur în București.

"Trebuia să aleg dacă îmi iau un tricou, merg la film sau pun benzină. Oricum, și această situație vine dintr-o poziție privilegiată, nu am fost niciodată în situația în care să nu am ce să mănânc. Dar momentul a dus la foarte multă preocupare pentru a nu mai ajunge niciodată în acea situație", povestește Paul.

Diferența dintre bani și valoare

Cât de mult depinde stima de sine de banii pe care îi avem? Ce încercăm să dovedim prin statutul financiar? Din păcate, există încă această asociere toxică între valoare și bani, crede Paul Olteanu. 

"Trăim într-o cultură care ne invită să dovedim cu bani, să ne comparăm unii cu alții financiar. Sunt foarte recunoscător că nu am trăit într-un mediu care să mă încurajeze să mă simt bine cu mine prin filtrul banilor. Tatăl meu admira oamenii competenți, logici, care știu lucruri, mama avea preocupări tot în zona asta", spune Paul. 

În 2022, Paul a ajuns la un punct în care epuizarea și-a spus cuvântul.

"Mulți ne sacrificăm sănătatea, energia, liniștea pentru a face performanță. Eu mi-am dat seama că munca până la epuizare, zi de zi, 12-14 ore pe zi, pe care o preaslăvim, este de fapt toxică și traumatică. Ar fi bine să mai lăsăm spațiu și pentru a fi. Genul acesta de performanță, dusă la extrem, vine din traumă și umilire. Și e recurentă în poveștile multor oameni pe care noi îi vedem drept modele. Sunt oameni care se autodistrug pentru a performa, pentru a fi văzuți, pentru a se simți iubiți", explică Paul.  

Validarea, stima de sine, satisfacția nu vin din bani. Dar pentru a ajunge să conștientizăm mecanismele care ne duc în automatisme financiare care ne fac rău, e nevoie să construim o relație sănătoasă cu banii, la nivel personal, dar și colectiv. Iar primul pas este să facem diferența dintre ce avem nevoie cu adevărat.