![[Descifrat 3.0] Bogdan Simion: Mai glumim noi, că există muzici pe note și muzici pe bancnote. A noastră e din a doua categorie](https://media.iqads.ro/2025/10/screenshot-2025-10-08-at-12-09-28-cover-850.jpg?v=202510101100)
Se potrivește armonia din muzică cu echilibrul financiar? Se potrivește, dacă mergi pe calea cobzei și știi să cauți adevăratele bogății, spune Bogdan Simion, cobzar și culegător de folclor.
Bogdan Simion a povestit despre învățăturile de la bătrâni, moștenirile muzicale, primele cântări și cum a evoluat relația lui cu muzica și cu banii la Descifrat 3.0., parte din programul FIT - Finanţe pe Înţelesul Tuturor, lansat de Banca Transilvania.
De la note la bacnote
La început a fost muzica. Apoi au fost concertele neplătite. Și pe urmă au venit și banii. Dar orice vremuri ar veni, Bogdan Simion nu ar renunța niciodată la cobză, povestește el la Descifrat 3.0, show-ul unde se vorbește pe bune despre bani.
"Mai glumim noi, că există muzici pe note și muzici pe bancnote. A noastră e din a doua categorie", glumește Bogdan.
Chiar și așa, drumul până la bancnote nu a fost simplu. Bogdan Simion este culegător de muzică tradițională și lăutar, unul dintre puținii cântăreți la cobză din România. A început să studieze vioara la vârsta de 7 ani și a trecut apoi la cobză, la 15 ani, sub îndrumarea lăutarului Constantin Gaciu.
Primele cântări, primii bani
Primul proiect din care au venit bani a fost Antrepriza muzicală. Avea 18 ani și venise doar de câteva luni în București. E mândru de numele pe care l-a dat acelui proiect, pentru că asta și însemna: să întreprindă ceva din muzică. Au cântat prima dată la Clubul Țăranului, o cântare pe care a socotit-o atunci un fel de strângere de fonduri.
"Majoritatea concertelor mele de la început nu erau plătite. Cântam la Green Hours, unde Voicu Rădescu a avut inspirația să mă invite și unde cântam pe câteva beri. Nu m-am gândit niciodată că există un standard peste care sau sub care să (nu) cânți", povestește Bogdan Simion.
Acum, când cântă cu grupul lui, Lăutarii de mătase, lucrurile s-au schimbat puțin. Un astfel de concert presupune doi tehnicieni, doi șoferi, două microbuze, un inginer de sunet și șapte instrumentiști, iar prețul minim este cel care îi acoperă echipa în mod confortabil.
"Toate proiectele din viața mea le-am ales cu sufletul. În orice proiect m-am implicat, am ținut să nu îmi pierd vocea interioară.
Cobza mi-a adus stabilitate și mi-a adus ceva mai important decât stabilitatea. Un cuvânt de care eu mă feresc pentru că nu vreau să îl demonetizez în vreun fel, dar cobza mi-a adus și fericire", spune Bogdan.
Învățături din bătrâni
Bogdan și-a cumpărat primul instrument de cântat din banii lui, de la un taximetrist din București, ascendent al unui cobzar din Teleorman. Instrumentul valorează o avere, din punctul lui de vedere, dar atunci a dat pe el o sumă nesemnificativă.
"Pe vremea aceea, acum vreo 16 ani, exista un interes mult mai redus față de muzicile noastre tradiționale, decât, văd eu cu bucurie, că există astăzi", spune Bogdan.
Moștenirea muzicală are însă un fond restrâns.
"Nu știu dacă mai avem vreo 500 de cântece bătrânești de o certă valoare. Pentru că nu orice apare pe uliță e o capodoperă", explică Bogdan.
Cântecele acestea bătrânești merită protejate și date mai departe. Și asta face Bogdan Simion prin proiectele sale, iar reacția oamenilor îi demonstrează că este pe drumul cel bun. Artistul a primit tot felul de cadouri de la public: vase din ceramică, mici goblenuri, șervete de masă, cusături.
"Un public generos e un public care te ascultă. Cum spuneau bătrânii lăutari, care îți dă ascultare", povestește Bogdan Simion.
Învățătura cea mai valoroasă de la bătrâni este că "bogăția stă în liniștea casei tale". Și astfel de bogății își dorește cel mai mult Bogdan Simion.
