În epoca în care toată lumea comunică și buzz-ul face legea, PR-ul nu este despre imagine, ci despre sens, crede Andreea Retea, specialist în comunicare, cu 20 de ani de experiență în mass-media și PR. În 2005, Andreea a lansat unul dintre primele și cele mai citite bloguri din România, a produs două emisiuni la PRO TV și, în paralel, a început să lucreze în PR ca freelancer. Este absolventă a programului Executive MBA Maastricht University și de nouă ani conduce propria agenție, Creative City.
"Mă îngrijorează superficialitatea — viteza cu care unii tratează meseria. Dar cred că diferența se va face tot mai clar între “cei care postează” și “cei care construiesc. PR-ul bun se vede în tăcerea dintre campanii, nu doar în campanie”, spune Andreea.
Vorbim cu Andreea Retea în continuare despre crizele de imagine și învățăturile ultimilor ani, despre cancel culture, fake news și granițele etice din comunicare, cum s-a schimbat percepția asupra industriei și cum se câștigă lupta cu "zgomotul" în 2025.
Ce provocări au adus ultimii ani în domeniul relațiilor publice
Volatilitatea. Ritmul schimbărilor este atât de mare încât ce era relevant acum șase luni poate fi depășit azi. Apoi, inflația de conținut — toată lumea comunică, dar nu toată lumea are ceva de spus. Și, desigur, integrarea inteligenței artificiale, care a adus o presiune uriașă asupra agențiilor: să livreze mai repede, mai ieftin, dar cu același nivel de creativitate și discernământ uman.
În același timp, și clienții trec prin transformări: unele branduri se profesionalizează, altele dispar, iar noi trebuie să fim mereu cu un pas înainte ca să putem anticipa nevoile lor.
Factorii care influențează domeniul
Tehnologia, evident — AI, automatizare, social listening. Dar la fel de important este contextul social: polarizarea, oboseala informațională și nevoia de autenticitate.
Noi, la Creative City, ne adaptăm mizând pe relații reale: cu jurnaliști, influenceri, fondatori de branduri. PR-ul e tot despre oameni, doar canalele se schimbă.
În plus, am trecut la un model mai flexibil: project-based, cu echipe construite pe fiecare proiect. Asta ne permite să fim mai agili și mai conectați la prezent.
Cum s-a schimbat percepția asupra industriei
PR-ul nu mai e “departamentul care trimite comunicate”. E o funcție strategică. Fondatorii și antreprenorii au început să înțeleagă valoarea reputației, mai ales într-o piață mică, unde totul se află.
De asemenea, PR-ul a devenit un vector de încredere într-o lume plină de rușine publică, cancel culture și fake news. Asta e miza noastră acum: să comunicăm cu responsabilitate și echilibru.
Învățăturile din ultimii ani
Că PR-ul nu e despre imagine, ci despre sens.
Că trebuie să vorbești doar când ai ceva real de spus.
Și că reputația nu se construiește în campanii, ci în fiecare zi, prin consecvență.
Crize de imagine cu care v-ați confruntat
Crize legate de influenceri — postări neinspirate, colaborări neasumate, lipsă de transparență.
Și, uneori, crize interne — când brandul nu e pregătit să gestioneze volumul de reacții sau nu are o poziționare clară.
Cele mai complicate nu sunt cele din presă, ci cele din interior: când clientul nu înțelege că tăcerea nu e o soluție și că o reacție umană, autentică, poate salva o reputație.
Așa Da și Așa Nu în gestionarea crizelor recente
Așa Da: să îți asumi rapid și clar. Să vorbești cu empatie, nu cu limbaj de PR.
Așa Nu: comunicate sterile, scrise la persoana a treia, care evită responsabilitatea.
Publicul are un radar foarte fin pentru falsitate. Orice “damage control” care nu pare sincer devine benzină pe foc.
Trenduri
Human PR – oamenii vor să vadă fețe, nu logo-uri.
PR for founders – tot mai multe companii vor poziționarea liderului, nu doar a brandului.
Influencer strategy > influencer list – colaborările punctuale dispar, se caută parteneriate reale, de lungă durată.
Data + Intuition – deciziile se bazează pe insighturi, dar execuția trebuie să rămână creativă.
AI co-pilot, not pilot – folosim AI, dar discernământul rămâne uman.
Cod etic personal
Nu promovez ceva în care nu cred.
Nu promit rezultate pe care nu le pot garanta.
Nu folosesc PR-ul ca pe o armă, ci ca pe un instrument de construcție.
Dacă pot să mai adaug ceva ar fi că îmi respect echipa și mă gândesc mult la cum să țin oamenii motivați și fericiți. Nu este doar despre profit.
Se schimbă granițele etice in PR?
Da, absolut. Societatea e mult mai atentă la nuanțe. Publicul sancționează rapid, dar uneori fără context. De aceea, PR-ul are acum și rolul de a explica, de a educa, nu doar de a cosmetiza.
Etica nu mai e o listă de “ce nu faci”, ci un mod de a gândi responsabil. Nu tot ce e viral e și corect.
Cum îți faci loc prin "zgomot" în 2025
Cu relevanță. Cu povești care contează, nu doar care fac engagement.
Și cu un ton uman — lumea e sătulă de comunicare “perfectă”.
De multe ori, cel mai bun PR e să spui adevărul simplu, fără ambalaj.
Ce cuvânt nu mai suporți în PR? :)
“Buzz.”
Pentru că buzz-ul fără substanță e doar zgomot cu efect de scurtă durată. Prefer “impact”.
Canale media propice în 2025
Combinăm earned media clasice — publicații serioase, podcasturi, televiziuni — cu social media owned: LinkedIn, Instagram, newslettere.
Podcasturile au devenit o formă excelentă de PR, mai ales pentru fondatori și lideri. Și da, uneori, un reel autentic poate valora cât o pagină de interviu în presă.
Starea industriei de comunicare. Ce te încântă, ce te îngrijorează
Mă încântă faptul că avem o generație nouă de comunicatori foarte curajoși și creativi, care nu mai vor să “facă PR frumos”, ci PR cu sens.
Mă îngrijorează superficialitatea — viteza cu care unii tratează meseria. Dar cred că diferența se va face tot mai clar între “cei care postează” și “cei care construiesc”.
PR-ul bun se vede în tăcerea dintre campanii, nu doar în campanie.


























