66% dintre români declară că nu s-ar simți în siguranță dacă ar ajunge în fața Justiției pentru a li se face dreptate, arată un studiu recent realizat de Geeks for Democracy și Cult Research. Ce este și mai îngrijorător este că această neîncredere în instituțiile statului are rădăcini puternice și vechi. Nu este un fenomen aparut brusc in urma documentarului Recorder, ci un proces de durata, observat constant in cercetarile sociologice, arată Alexandru Zodieru, Managing partner Cult Market Research, și Paul Kasprovschi, project manager Geeks for Democracy.
Documentarul Justiție Capturată a documentat și a adus în spațiul public informații care a reactivat spiritul civic. Barometrul României Civice BAROC, realizat între 15-20 decembrie, arată o criză profundă de încredere în sistemul de justiție din România.
Dar românii cred în implicarea cetățenilor pentru o Justiție independentă. Aceasta e frumusețea paradoxului românesc.
"Am considerat ca este necesar sa intervenim pentru a aduce un plus de claritate, dintr-o perspectiva sociologica si statistica, intr-o discutie dominata in mare parte de opinii, interpretari si reactii emotionale", spune Alexandru.
Ce spun concluziile acestui studiu despre acest moment din societatea românească, care sunt efectele neîncrederii în justiție, unde apar riscurile pentru democrație, explică Alexandru Zodieru și Paul Kasprovschi în rândurile de mai jos.
Primele reacții după documentarul Recorder
Alexandru: Prima reactie a fost una de confirmare, nu de surpriza. Documentarul Recorder nu a confirmat doar perceptia negativa asupra justitiei, ci a pus punctul pe i intr-o perceptie publica deja formata. Sentimentul ca justitia functioneaza selectiv, ca nu toti sunt tratati egal in fata legii si ca anumite dosare sunt gestionate diferit in functie de context sau influenta exista de mai mult timp in societatea romaneasca. In cadrul studiului realizat de Cult Research impreuna cu Geeks for Democracy a reiesit ca aproape trei sferturi dintre respondeti (73%) nu au încredere in impartialitatea judecatorului intr-un proces cu persoană influentă.
Din perspectiva Cult Research, aceasta neincredere nu este un fenomen aparut brusc in urma documentarului, ci un proces de durata, observat constant in cercetarile sociologice. De exemplu, Barometrul Romaniei Civice 2023 indica deja un nivel ridicat de scepticism fata de independenta si corectitudinea justitiei. Conform acestui studiu 74% dintre respondenti considera ca: justitia din Romania nu isi face datoria. In acest context, a sustine ca Recorder a influentat opinia publica inseamna a confunda cauza cu efectul. Jurnalismul de investigatie nu face decat sa structureze, sa documenteze si sa aduca in spatiul public o stare de fapt care exista anterior.
Paul: Am avut senzația că suntem într-un moment, cum zicea dl. Churchil, în care ”foarte mulți le vor datora foarte mult la foarte puțini.” Și cumva ne-am dat seama că trebuie să contribuim civic și să arătăm că acei puțini – magistrații curajoși care au ieșit în față și care și-au riscat carierele și probabil mai mult decât atât - nu sunt singuri. Și că cei mai mulți dintre români cred în prolema semnalată de ei. Așa că i-am întrebat pe români. Din 2023, Geeks for Democracy împreună cu partenerii noștri de cercertare de la Cult Research dezvoltăm studiul BAROC - Barometrul României Civice. Și una dintre reacțiile noastre a fost să organizăm foarte repede o ediție BAROC 2025 dedicată justiției și încrederii pe care o au sau nu o au românii în procesul de justiție.
Contextul studiului
Alexandru: Studiul a fost lansat in contextul mediatic intens de la sfarsitul anului trecut, marcat de dezbateri puternice despre functionarea justitiei si independenta acesteia pe fondul documentarului "Justitia capturata". La propunerea Geeks for Democracy, am considerat ca este necesar sa intervenim pentru a aduce un plus de claritate, dintr-o perspectiva sociologica si statistica, intr-o discutie dominata in mare parte de opinii, interpretari si reactii emotionale.
Scopul nostru a fost sa vedem in ce masura temele vehiculate in spatiul public sunt sau nu impartasite de populatie si cum arata, in mod real, perceptiile, nivelul de incredere si asteptarile romanilor fata de sistemul de justitie.
Paul: După difuzarea materialului Recorder, lucrurile s-au mișcat foarte repede. Pe de o parte televiziunile aservite politic începuseră o campanie de decredibilizare a magistraților care au ieșit in față. De cealată parte, Președintele a invitat la consultări la Cotroceni oamenii din sistem și era pe agenda publică reforma Legilor Justiției. Societatea civilă era deja reactivă și niște mii bune de oameni în stradă.
Iar teoria noastră, bazată și pe studii anterioare, a fost ca dincolo de reacția civică ce poate avea un ecou mai mult sau mai puțin durabil – niște date relevante național despre nivelul încrederii românilor în Justiție vor fundamenta și consultările și necesitatea reformei. Și teoria s-a validat din nou. Două treimi dintre români nu au încredere în justiția de la noi și trei sferturi nu s-ar simți în siguranță dacă ar avea un proces cu o persoană influentă politic.
Ce spune acest studiu despre societatea românească
Alexandru: As sublinia in primul rand cateva exemple din studiu: 66% dintre respondenti nu se simt in siguranta daca ar fi pusi in fata unui judecator pentru a li se face dreptate; acelasi procent este nemultumit de modul in care se face dreptate in Romania, 60% considera ca justitia este controlata politic si mai mult de atat, 73% dintre respondenti considera ca gruparile interlope sunt principalii beneficiari ai justitiei urmati de politicieni 71%. La polul opus cetatenii obisnuiti primesc dreptatea justitiei in proportie de doar 24%.
Cel mai important lucru pe care il surprinde studiul este adancimea si generalizarea crizei de incredere in justitie. Nu vorbim despre nemultumiri punctuale sau despre reactii de moment, ci despre o stare structurala, larg impartasita, in care o majoritate clara a populatiei nu se simte protejata de sistemul de justitie si nu crede ca dreptatea se aplica egal.
Studiul arata ca sentimentul de insecuritate juridica, perceptia controlului politic asupra deciziilor si ideea ca exista „beneficiari privilegiati” ai legii sunt deja normalizate in constiinta publica. Acest lucru este esential pentru a intelege societatea romaneasca de astazi: oamenii nu mai discuta daca justitia are probleme, ci pornesc de la premisa ca acestea exista si isi ajusteaza asteptarile in consecinta.
In acelasi timp, cercetarea surprinde un paradox important al acestui moment din punct de vedere social: desi interesul pentru investigatii jurnalistice este ridicat, iar constientizarea problemelor este mare (73% declara ca urmaresc investigatii jurnalistice), optimismul fata de viitorul justitiei ramane scazut (58% nu cred ca investigatiile pot duce la reforma). Majoritatea romanilor anticipeaza stagnare sau deteriorare a situatiei justitiei in Romania, ceea ce indica nu doar o criza de incredere in institutii, ci si o erodare a sperantei ca mecanismele de corectie interna pot functiona.
Ce v-a surprins
Alexandru: Cel mai surprinzator lucru din date nu este nivelul scazut de incredere in justitie in sine, deoarece am mentionat ca acest nivel este unul care se perpetueaza de mai mult timp in cadrul sondajelor de opinie, ci cat de consecventa si coerenta este aceasta perceptie in randul populatiei. Neincrederea nu apare ca o reactie emotionala izolata, ci ca un set de convingeri bine structurate, care se regasesc pe mai multe paliere: sentimentul de insecuritate in fata justitiei, perceptia controlului politic, lipsa increderii in impartialitatea magistratilor si ideea ca legea favorizeaza anumite categorii.
Un alt element care ne-a confirmat ipotezele este faptul ca aceste perceptii sunt mai accentuate in randul persoanelor cu studii superioare. In mod paradoxal, tocmai segmentele mai informate sau mai apropiate de functionarea statului sunt cele mai critice, ceea ce sugereaza ca neincrederea nu este rezultatul dezinformarii, ci al unei experiente sociale si institutionale asumate.
In acelasi timp, diferenta mare dintre nivelul ridicat de interes pentru investigatii jurnalistice si scepticismul fata de capacitatea acestora de a produce schimbari reale a fost un semnal puternic. Ea indica o societate care vede si intelege problemele, dar nu mai crede ca ele pot fi corectate usor, ceea ce este poate cel mai ingrijorator rezultat al studiului.
Paul: Cele mai importante și surprinzătoare – pentru mine sunt veștile optimiste ce țin de cum i-am zis noi: paradoxul românesc. Deși majoritarea românilor nu au încredere in Justiție și nici speranța ca lucrurile se îndreaptă într-o direcție bună, 2 din 3 români cred ca este important ca cetățenii să susțină independența magistraților prin acțiuni civice. Și zeci de mii de români în stradă și alte sute de mii care au semnat petiția colegilor de la Declic a demonstrat și prin fapte că suntem vii și activabil civic. Și nu atât pentru beneficii tranzacționale, ci pentru un principiu cheie al democrației: toți suntem egali în fața legii.
Efectele acestor percepții asupra democrației
Alexandru: "Orice sistem de autoritate incearca sa creeze si sa mentina credinta in propria sa legitimitate." Max Weber – Economy and Society, 1922
Efectele acestei perceptii sunt profunde si depasesc cu mult sfera justitiei. Atunci cand majoritatea cetatenilor nu se simt protejati de sistemul de justitie si nu cred ca legea se aplica egal, este afectat direct fundamentul democratiei: increderea in reguli, institutii si mecanismele de corectie. Intr-o democratie fara justitie functionala, regulile formale continua sa existe, dar oamenii nu mai vad o legatura clara intre respectarea lor si obtinerea unui rezultat corect. Aceasta ruptura este nucleul anomiei: normele nu mai ghideaza comportamentul, pentru ca nu mai sunt percepute ca eficiente sau echitabile.
In plan civic, aceasta neincredere genereaza retragere si resemnare. Oamenii devin mai putin dispusi sa apeleze la institutii, sa conteste abuzuri sau sa creada ca respectarea regulilor are sens. Se consolideaza ideea ca succesul nu tine de dreptate, ci de relatii, influenta sau noroc, ceea ce erodeaza principiul egalitatii in fata legii.
In plan politic, o justitie perceputa ca fiind controlata sau selectiva alimenteaza polarizarea si cinismul democratic. Cetatenii ajung sa creada ca schimbarea nu poate veni prin mecanisme institutionale, ceea ce deschide spatiu fie pentru apatie electorala, fie pentru solutii radicale, prezentate ca alternative la un sistem considerat capturat.
Paul: În termeni factuali, cum spunea și doamna Mihaela Miroiu într-unul din episoadele Podcast for Democracy de anul trecut – erodarea credibilității și a instituțiilor cheie ale democrației a dus la retrogradarea României în Democracy Index alcătuit de Economist Intelligence Unit. Astfel în 2025, de la statutul de democrație nefuncțională România a pierdut puncte și a fost reîncadrată la statutul de regim hibrid. Ce înseamnă „regim hibrid” și citez Wikipedia:
”Este o categorie în care instituțiile democratice există formal (alegeri, libertăți civile), dar funcționarea lor este afectată de probleme serioase: influențe nefuncționale, atacuri asupra statului de drept și presiuni politice.”
Pe limba oamenilor, am pierdut in mod constant din calitatea vieții democratice din vremea încercării OUG 13 a PSD-ului d-lui Dragnea până în toată epoca ”Nicu și Marcel” precum în povestea cu broasca căreia i s-a încălzit apa puțin câte puțin până a ajuns la punctul de fierbere.
Riscuri
Alexandru: "Contractul social stabileste intre cetateni o egalitate prin care toti se supun aceluiasi set de reguli si trebuie sa se bucure de aceleasi drepturi.” Jean Jeaques Rousseau, 1762
Atunci cand oamenii nu mai cred ca pot obtine dreptate pe cale institutionala, primul risc major este retragerea din relatia cu statul. Justitia nu mai este perceputa ca un mecanism de protectie, ci ca unul imprevizibil sau inutil, iar acest lucru descurajeaza raportarea abuzurilor, contestarea deciziilor sau apelul la proceduri legale.
Un al doilea risc este normalizarea inegalitatii in fata legii. Daca perceptia dominanta este ca dreptatea functioneaza diferit in functie de influenta sau resurse, oamenii ajung sa accepte acest lucru ca pe o regula nescrisa a societatii. In timp, aceasta mentalitate erodeaza respectarea voluntara a legii si alimenteaza comportamente de evitare, adaptare sau „descurcare”.
In esenta, riscul nu este doar slabirea justitiei ca institutie, ci fragmentarea contractului social. O societate in care dreptatea nu mai este asteptata de la institutii este o societate in care regulile devin negociabile, iar democratia vulnerabila.
Paul: Avem tot atâta democrație pe cât suntem dispuși să ne implicăm pentru ea: să votăm, să participăm activ în comunitate. Să credem în ”rule of law” și principiul egalității în fața legii. Și în momentul in care nu mai credem și nu mai suntem dispuși să ne implicăm – riscul este opusul democrației. Un mix de pasivitate și extremism.
Cum se traduce această neîncredere în comportamente civice
Neincrederea in justitie se traduce in primul rand prin retragere civica. Atunci cand oamenii nu mai cred ca institutiile pot face dreptate, scade disponibilitatea de a apela la mecanisme legale, de a reclama abuzuri sau de a se implica in procese formale de contestare. Participarea devine selectiva sau dispare complet, fiind inlocuita de resemnare.
Datele sugereaza si o forma de cinism civic: interesul pentru investigatii jurnalistice si pentru dezvaluirea problemelor este ridicat, dar convingerea ca aceste demersuri pot produce schimbare reala este scazuta. Rezultatul este o societate informata, dar dezangajata, care observa disfunctionalitatile fara a mai crede in capacitatea colectiva de a le corecta.
In plan politic, neincrederea in justitie se poate traduce fie prin apatie electorala, fie prin sustinerea unor actori sau mesaje radicale, care promit solutii rapide in afara regulilor institutionale. Astfel, comportamentele civice devin mai fragile, mai reactive si mai putin orientate spre consolidarea democratiei.
Cum pot oamenii obișnuiți să contribuie la apărarea statului de drept
Alexandru: Un element important este refuzul normalizarii nedreptatii. Atunci cand oamenii accepta selectivitatea justitiei ca pe o regula „fireasca”, statul de drept se erodeaza tacit.
Datele studiului sugereaza ca apararea statului de drept nu este doar o chestiune de actiune colectiva vizibila, ci si de atitudine. Presiunea constanta, chiar difuza, din partea cetatenilor care nu renunta la asteptarea de corectitudine si egalitate in fata legii ramane una dintre putinele forme reale de control democratic intr-un context institutional fragil. Totodata datele arata ca interesul pentru investigatii jurnalistice este ridicat, iar acest lucru este esential: informarea constanta din surse credibile si sustinerea jurnalismului de calitate reprezinta o forma directa de aparare a democratiei.
Paul: Cred în votul ca proces – alcătuit din foarte multe alegeri zilnice. O astfel de alegere dacă să ne implicăm în conversațiile din familiile noastre, chiar dacă uneori este mai prudent să tăcem convenabil. O altă alegere este să ne informăm. Să urmărim presa independentă și presa de investigații. Să donăm. Să voluntariem. Mare parte din activitatea Geeks for Democracy se bazează pe voluntariatul nostru și pe donațiile voastre. Cei care am trăit pe vremea dictaturii – să ne aducem aminte și să le spunem și celor mai tineri că nu e deloc cool să trăiești sub un regim autoritar și că asta nu duce decât la o viață de sclav. Că democrația și pacea nu sunt ”for granted” – ucrainenii și iranienii sunt și ei oameni ca noi, nici mai răi, nici mai buni. Să fim prezenți.
Rolul presei și al societății civile
Alexandru: Presa si societatea civila au un rol esential de intermediere intre subiecte institutionale si experienta cotidiana a cetatenilor. Sistemul de justitie functioneaza pe baza unor mecanisme tehnice, proceduri si decizii uneori poate mai greu de inteles pentru publicul larg, iar fara acest efort de traducere, distantele dintre institutii si societate se adancesc.
Societatea civila completeaza acest rol prin contextualizare si continuitate. Organizatiile civice pot explica, monitoriza si urmari in timp subiecte care altfel ar disparea rapid din agenda publica, oferind repere de interpretare si canale de implicare pentru cetateni.
Paul: Mă întorc la povestea cu broasca ce nu-și dă seama că apa din butoi și se încălzește puțin câte puțin până la fierbere: cred că treaba noastră și a voastră este să facem barometre care detectează presiunile asupra democrației și să avertizăm lumea când crește temperatura în butoi.
In memoriam Cezar Adrian Cobianu. Unul din oamenii care au muncit pentru democrația și spiritul civic de la noi.
