Un studiu Signal & Noise arată că inteligența artificială începe să schimbe modul în care românii caută, compară și aleg produse și servicii. 83% dintre români au folosit instrumente AI în ultimele 12 luni, iar 46% dintre utilizatorii AI îl folosesc pentru a primi recomandări, a evalua și compara produse și servicii, ceea ce plasează această activitate în topul utilizărilor AI în România.
Pentru branduri, schimbarea este importantă: consumatorul nu mai caută doar informații despre un produs, ci cere AI-ului să compare alternative, să filtreze opțiunile și să îi recomande ce i se potrivește.
Cine va influența următoarea decizie de cumpărare: Google sau AI?
Schimbarea nu ține doar de modul în care consumatorii caută informații astăzi, ci și de modul în care își imaginează procesul de cumpărare în viitor. 84% dintre utilizatorii AI consideră că instrumentele de inteligență artificială sunt mai eficiente decât motoarele de căutare tradiționale pentru găsirea informațiilor: 52% spun că sunt mult mai eficiente, iar 32% că sunt ceva mai eficiente.
În acest context, 48% dintre români sunt de acord sau total de acord că, în viitor, sistemele de inteligență artificială precum ChatGPT, Gemini sau Claude vor influența deciziile lor de cumpărare mai mult decât motoarele de căutare tradiționale, precum Google.
Tendința este mai pronunțată în rândul persoanelor cu venituri mai ridicate. 55% dintre cei cu venituri personale de peste 6.000 de lei consideră că AI va ajunge să influențeze mai mult deciziile lor de cumpărare decât motoarele de căutare tradiționale, față de 42% dintre cei cu venituri sub 2.600 de lei.
Despre ce produse discută românii cu tool-urile AI și ce ajung să cumpere?
AI-ul intră tot mai mult în zona deciziilor concrete de consum. Sondajul Signal & Noise a urmărit atât categoriile despre care consumatorii discută cu instrumentele AI, cât și pe cele în care declară că au cumpărat ceva pe baza unei recomandări sau a unei discuții cu AI.
Vacanțele și călătoriile conduc la capitolul discuții: 47% dintre utilizatorii AI au vorbit despre ele fără să cumpere ulterior pe baza interacțiunii, iar 19% spun că au făcut o achiziție în ultimele 12 luni după o recomandare sau o discuție cu AI.
Electronicele și tehnologia urmează îndeaproape, cu 44% discuții fără achiziție și 25% achiziții declarate. Produsele de îngrijire și cosmeticele, la fel ca produsele pentru casă și grădină, se opresc la 39% și, respectiv, 19%.
În celelalte categorii, AI-ul rămâne mai ales un instrument de explorare și informare. Despre îmbrăcăminte și încălțăminte au discutat 38% dintre utilizatori, iar 16% au cumpărat în urma unei astfel de conversații. Pentru produsele alimentare, cifrele sunt 36% și 16%, iar pentru cărți și cursuri 36% și 18%.
Astfel, AI-ul este folosit pentru o gamă foarte largă de produse, dar rolul lui în decizia de cumpărare se vede mai clar acolo unde alegerea cere mai multă informare: caracteristici tehnice, alternative greu de comparat sau o miză financiară mai mare. Electronicele și tehnologia ilustrează cel mai bine acest lucru, fiind categoria cu cea mai mare pondere de achiziții influențate de AI (25%).
Cine folosește instrumente AI pentru a lua decizii de cumpărare?
Utilizarea AI pentru informare și cumpărare nu este uniformă în rândul consumatorilor. Cele mai active sunt generațiile mai tinere: Millennials tineri (1989–1996) sunt cei care discută cel mai frecvent cu tool-urile AI despre produse și servicii, urmați de Gen Z (1997–2006) și Millennials mai în vârstă (1981–1988).
Diferențele apar și în funcție de venit. Persoanele cu venituri mai ridicate sunt mai active în utilizarea AI pentru informarea despre produse, iar diferențele devin mai vizibile în categorii precum produsele pentru casă și grădină, electronice și tehnologie, aplicații, abonamente și servicii digitale, precum și vacanțe și călătorii. Sunt categorii în care fie procesul de alegere poate implica mai multe alternative, informații și criterii de evaluare, fie prețul produselor este mai mare, devenind mai greu accesibile persoanelor cu un nivel mai scăzut de venit.
Diferențele între femei și bărbați merită menționate. În două categorii, femeile declară semnificativ mai des că au ajuns să cumpere în urma unei recomandări sau discuții cu AI: la produsele de îngrijire și cosmetice (25% față de 14% la bărbați) și la cele pentru casă și grădină (23% față de 16%).
Când sunt prea multe opțiuni, AI începe să funcționeze ca un filtru
Una dintre cele mai interesante utilizări ale instrumentelor AI în procesul de cumpărare este tocmai aceea de a reduce complexitatea alegerii. În loc să parcurgă singur zeci de produse, review-uri și comparații, consumatorul își dorește să transfere tool-urilor de inteligență artificială această sarcină. Datele studiului arată că 40% sunt interesați ca AI să prezinte și explice opțiunile disponibile sau să recomande opțiunea care li se potrivește cel mai bine, iar 44% dintre utilizatori sunt interesați ca AI să compare alternativele și să argumenteze recomandarea.
„Problema consumatorului nu mai este, de multe ori, lipsa informației, ci mai curând este excesul ei. Când ai zeci de produse, sute de review-uri și nenumărate alternative, valoarea AI nu mai este doar că îți oferă un răspuns, ci că te ajută să reduci complexitatea alegerii. Iar acolo unde am văzut cel mai mare interes al consumatorilor români este exact acest tip de sprijin, cel care reduce încărcarea cognitivă a deciziei, nu cel care adaugă și mai multă informație. Din această perspectivă, AI poate deveni mai degrabă un filtru și un partener de decizie decât un simplu instrument de căutare.” Alina Băsu, founder, Signal & Noise.
>>Descarcă Studiul
Studiul a fost realizat în perioada iunie–iulie 2026, pe un eșantion de 1.009 adulți din România, printr-un sondaj online (CAWI). Eșantionul a fost echilibrat în funcție de gen, vârstă și regiune și este reprezentativ pentru populația României cu acces la internet. Completarea a durat în medie 18 minute, iar marja maximă de eroare este de ±3,1 puncte procentuale, la un nivel de încredere de 95%.
Signal & Noise este o companie de cercetare de piață care combină metodele tradiționale de cercetare cu tehnici din neuromarketing, pentru o înțelegere mai profundă a comportamentului consumatorilor. Abordarea Signal & Noise urmărește atât ceea ce declară consumatorii, cât și modul în care aceștia reacționează și se comportă în timpul interacțiunii cu mărcile, produsele și mesajele.
