Matematica compromisurilor e simplă: dacă ceri mai mult, dar plătești mai puțin, vei primi o struțo-cămilă care va semăna prea puțin cu girafa pe care ai cerut-o în brief. Asta se aplică în orice divizie de comunicare, dar mai ales în BTL.
Andrei Silviu Petran, Founder & Managing Director Exploratist și Project ATOM, spune că, deasupra practicilor de negociere care, de multe ori, ajung să necesite câteva ”hai să lăsăm de la noi” (”noi” fiind aproape întotdeauna agenția), s-a așezat o altă tendință din partea clienților: briefurile sofisticate. Adică varianta documentului de cerințe în care clientul știe la virgulă ce vrea să obțină în timpul evenimentului, dar mai ales după. Din spectrul ”after”, e tot mai comun să fie cerute obiectivele din brief, probate de un raport clar - de la cât de vizibil a fost brandul în diferite medii la ce rată de engagement au avut activările. De asemenea, hashtagul #latergram a prins și la branduri, căci pozele și montajele de la evenimente devin, deseori, asseturi de comunicare a la long.
Andrei spune că piața de BTL n-a intrat niciodată pe un trend descendent; doar că brandurile și-au schimbat percepția asupra lui. Spoiler: e de bine. În detaliu, ne spune Andrei:
Evoluția din ultimul an: ce te bucură și ce te îngrijorează
Nu cred că putem vorbi despre o scădere a interesului pentru BTL. Mai degrabă, s-a schimbat felul în care clienții se raportează la el. Nu mai este suficient să organizezi o activare, să aduci oameni într-un spațiu și să bifezi niște interacțiuni. Se pune tot mai mult problema a ceea ce rămâne după experiența respectivă și a felului în care ea contribuie la relația dintre brand și public.
Văd o cerere mai mare pentru proiecte care au o idee în spate și care nu se termină odată cu evenimentul. Clienții vor să genereze conversații, să creeze comunități, să obțină vizibilitate, dar și rezultate care pot fi urmărite după campanie.
Ce mă bucură este că experiența fizică începe să fie privită din nou ca un atu important. Trăim într-o perioadă în care avem foarte mult conținut, foarte multe mesaje și tot mai puține motive să ne oprim asupra lor. Un moment în care un brand reușește să te surprindă, să te implice și să te facă să simți ceva are o valoare aparte.
Ce mă îngrijorează este că, uneori, ambiția proiectelor nu este însoțită și de o înțelegere realistă a resurselor necesare. Se dorește mult, repede și cu bugete foarte bine controlate. Nu cred că eficiența trebuie să însemne să facem compromisuri la nesfârșit. Trebuie să găsim formula în care ideea, bugetul și execuția se susțin reciproc.
Cum s-au schimbat așteptările și briefurile clienților
Briefurile sunt mai sofisticate decât erau acum câțiva ani. Nu neapărat pentru că sunt mai lungi, ci pentru că în spatele lor sunt mai multe obiective și mai multe lucruri care trebuie să se întâmple simultan.
Un client poate să își dorească o experiență memorabilă pentru consumatori, dar și conținut pentru social media, vizibilitate în presă, lead-uri, interacțiune cu partenerii sau susținerea unei lansări. Toate trebuie să aibă sens împreună.
A crescut și nivelul de specificitate. Clienții știu mai bine cui se adresează, ce vor să obțină și ce indicatori urmăresc. Este un lucru bun, pentru că ne obligă să înțelegem mai bine problema înainte să venim cu o idee.
În același timp, cred că avem nevoie să păstrăm loc și pentru explorare. Uneori, un brief foarte rigid poate limita exact lucrul de care are nevoie o campanie: o idee neașteptată. Rolul nostru nu este doar să executăm ce ni se cere, ci și să avem curajul să punem întrebări și să propunem o altă perspectivă atunci când vedem o oportunitate.
Cele mai mari provocări din 2026
Cea mai mare provocare este să păstrezi calitatea atunci când totul se întâmplă mai repede. Termenele sunt scurte, proiectele au multe componente, iar numărul de oameni și parteneri implicați poate fi destul de mare.
Mai este și provocarea predictibilității. Într-un proiect de Brand Experience, ai multe variabile: locații, furnizori, logistică, autorizații, tehnologie, echipe de teren. Oricât de bun ar fi planul inițial, trebuie să fii pregătit să reacționezi.
Noi am învățat că nu poți rezolva toate aceste lucruri doar printr-o echipă mai mare. Ai nevoie de oameni potriviți, de procese clare și de parteneri pe care te poți baza. Și, foarte important, trebuie să implici producția și implementarea suficient de devreme. O idee trebuie să fie ambițioasă, dar și realizabilă.
Noile nevoi ale clienților și adaptarea la ele
Cred că una dintre cele mai clare nevoi este aceea de a nu mai fragmenta atât de mult proiectele. Clienții nu vor să gestioneze separat cinci agenții, fiecare cu propria interpretare a briefului. Vor să existe o idee centrală și o echipă care să poată duce proiectul de la concept până la implementare.
Aici intervine PROJECT ATOM, divizia de Brand Experience pe care am dezvoltat-o în cadrul Exploratist. Am construit-o ca pe o rețea de agenții independente, cu expertize complementare în creație, producție, BTL și PR. Lucrăm împreună în funcție de proiect, nu pornind de la o structură fixă pe care încercăm să o potrivim oricărui client.
Este o diferență importantă. Nu cred că trebuie să ai toate specializările în aceeași companie pentru a putea oferi servicii integrate. Cred că trebuie să știi să aduci la aceeași masă oamenii care se pricep cel mai bine la ceea ce au de făcut.
În paralel, Exploratist își dezvoltă în continuare expertiza în Employee Experience. Sunt două zone diferite, dar au un lucru în comun: în ambele, pornim de la oameni și de la experiența pe care vrem să o construim pentru ei.
Cum comunică BTL-ul cu celelalte agenții
Cred că relația dintre agenții trebuie să se schimbe. Nu mai este suficient ca fiecare să își facă bine partea și să predea mai departe. Dacă strategia, creația, producția, BTL-ul și PR-ul nu comunică între ele, publicul va simți imediat că experiența este fragmentată.
Nu văd colaborarea ca pe o pierdere de teritoriu pentru o agenție. Dimpotrivă. Fiecare vine cu expertiza ei, iar clientul primește o soluție mai bună decât ar putea construi o singură echipă încercând să le facă pe toate.
Acesta este și principiul PROJECT ATOM. Lucrăm într-un model de co-design, în care partenerii sunt implicați în construcția proiectului, nu doar în execuția unei componente.
Un exemplu interesant este participarea României la Tranoï Tokyo, în 2026, unde am lucrat la promovarea designului românesc într-un context internațional. La fel, proiectul TIFF: The Market, din Toronto, derulat în septembrie 2026, a arătat că experiența de brand poate depăși zona clasică a activărilor și poate deveni un instrument de conectare între companii, industrii și piețe.
Sunt proiecte care presupun mult mai mult decât organizarea unui eveniment. Trebuie să înțelegi industria, publicul, contextul local și obiectivul pe termen lung. Aici cred că se vede valoarea unei echipe multidisciplinare.
Oportunități noi și schimbările care le-au făcut posibile
Mă interesează foarte mult zona proiectelor care conectează brandurile cu piețe și comunități noi. Cred că aici există oportunități pe care industria de evenimente și BTL nu le-a explorat suficient.
Un brand poate folosi experiența nu doar pentru a comunica un produs, ci și pentru a construi relații comerciale, pentru a intra într-o industrie sau pentru a-și susține extinderea internațională.
Proiectele de la Tokyo și Toronto sunt exemple bune. În ambele cazuri, nu am avut în față un brief clasic de activare de brand. A fost nevoie să înțelegem ce înseamnă să reprezinți România într-un context internațional, cum construiești un cadru de întâlnire relevant și cum transformi prezența într-o oportunitate reală pentru companiile implicate.
Cred că vom vedea tot mai multe astfel de proiecte, în care experiența devine un instrument de business. Și nu mă refer doar la evenimente internaționale. Poate fi vorba despre comunități profesionale, parteneriate, platforme de networking sau contexte în care brandurile au ceva valoros de oferit dincolo de produsul lor.
Când agenția gestionează și creația, și implementarea, și producția: provocările
Avantajul este că poți lua decizii mai bune încă de la început. Când oamenii de creație, producție și implementare lucrează împreună, nu mai ajungi în situația în care ai o idee extraordinară pe hârtie, dar descoperi ulterior că nu se poate realiza în bugetul sau timpul disponibil.
Poți discuta de la început despre materiale, tehnologie, logistică, furnizori și despre toate detaliile care influențează experiența finală. Asta reduce surprizele și ajută la folosirea mai bună a resurselor.
Dar există și un risc: să lași constrângerile de producție să dicteze prea devreme ideea creativă. Dacă te gândești doar la ce este simplu de făcut, vei ajunge să livrezi mereu același tip de proiect.
De aceea, cred că este important ca cele două perspective să se întâlnească, dar să nu se anuleze una pe cealaltă. Creația trebuie să împingă limitele, iar producția trebuie să găsească soluțiile prin care ideea poate deveni realitate.
În cazul PROJECT ATOM, modelul de rețea ne ajută tocmai pentru că putem alege partenerii în funcție de specificul fiecărui proiect. Nu trebuie să folosim aceeași formulă de fiecare dată. Flexibilitatea aceasta este un avantaj, dar presupune și multă coordonare, comunicare și încredere între echipe.
Cum arată optimizarea în sectorul BTL
AI-ul a intrat firesc în discuțiile și în procesele agențiilor. Ar fi greșit să îl ignorăm, dar la fel de greșit ar fi să îl tratăm ca pe un răspuns universal.
Îl văd în primul rând ca pe un instrument care ne ajută să lucrăm mai repede în anumite etape: documentare, organizarea informațiilor, explorarea unor direcții, structurarea ideilor sau pregătirea unor variante de lucru. Poate reduce timpul pe care îl consumăm cu anumite activități repetitive și ne poate lăsa mai mult spațiu pentru gândire și decizie.
În BTL, însă, o parte importantă din muncă se întâmplă în afara ecranului. Trebuie să înțelegi oamenii, să vezi un spațiu, să anticipezi cum se vor mișca participanții, să simți atmosfera și să știi ce poate merge prost în ziua implementării. Aici experiența și judecata echipei rămân esențiale.
Ce nu s-a schimbat este responsabilitatea pentru ceea ce livrăm. Clientul nu cumpără un prompt sau o imagine generată de AI. Cumpără o idee, o experiență și o execuție pentru care noi răspundem.
Cum influențează AI-ul oferta
Ne ajută să explorăm mai multe variante și să ajungem mai repede la anumite propuneri. Putem testa direcții, putem vizualiza mai ușor unele concepte și putem lucra mai eficient cu volume mari de informații.
Dar cred că trebuie să fim atenți la tentația de a confunda viteza cu valoarea. Faptul că poți genera zece concepte într-o oră nu înseamnă că ai zece idei bune. Selecția, înțelegerea contextului și capacitatea de a identifica ideea potrivită rămân responsabilitatea oamenilor.
Am urmărit cu interes și discuțiile de la Cannes Lions din acest an. Un lucru mi-a rămas foarte clar: tehnologia poate produce, poate accelera și poate oferi alternative, dar nu are automat și discernământul necesar pentru a recunoaște o idee cu adevărat bună.
Nu cred că trebuie să vindem AI clienților ca pe un serviciu în sine. Trebuie să îl folosim acolo unde aduce un beneficiu concret. Dacă ne ajută să optimizăm o producție, să personalizăm o experiență sau să luăm o decizie mai bună, foarte bine. Dacă este doar un artificiu care face propunerea să pară mai modernă, nu văd rostul.
Cum au evoluat echipele agențiilor BTL în ultimii ani: roluri și competențe noi
Echipele au devenit mai diverse din punctul de vedere al competențelor. Nu mai este suficient să ai oameni foarte buni pe creație și implementare. Ai nevoie de strategie, project management, producție, tehnologie, analiză de date și, tot mai mult, de oameni care pot conecta aceste discipline.
În proiectele complexe, coordonarea devine aproape la fel de importantă ca expertiza individuală. Poți avea cei mai buni specialiști, dar dacă nu reușesc să lucreze împreună, rezultatul va avea de suferit.
Cred că au devenit mai valoroși oamenii care pot privi un proiect în ansamblu, care înțeleg atât ce vrea clientul, cât și ce trăiește publicul. Oameni care pot trece de la o discuție strategică la detalii foarte concrete de implementare, fără să piardă din vedere ideea inițială.
Ce skilluri noi căutați la specialiștii în BTL
Curiozitatea este una dintre calitățile pe care le caut. Nu vrem oameni care vin cu răspunsuri pregătite pentru orice situație, ci oameni care pun întrebări bune și sunt dispuși să învețe.
Apreciem foarte mult adaptabilitatea, inițiativa și capacitatea de a găsi soluții. În proiectele noastre apar situații în care planul trebuie schimbat rapid, iar diferența o face felul în care reacționează echipa.
Mai cautăm și o combinație între creativitate și pragmatism. În industria noastră, o idee nu este suficientă dacă nu o poți transforma în ceva concret. Dar nici eficiența operațională nu este suficientă dacă lipsește ideea care face experiența memorabilă.
La oamenii cu care lucrez apreciez tot mai mult încrederea și capacitatea de colaborare. Într-o rețea de agenții și specialiști, nu poți construi nimic bun dacă fiecare încearcă să demonstreze că are dreptate. Trebuie să existe disponibilitatea de a asculta, de a contribui și de a pune rezultatul comun înaintea orgoliului individual.
Cum va evolua piața BTL în următorii 5 ani
Cred că BTL-ul va deveni mai conectat la business și mai puțin despre execuții punctuale. Vom vedea mai multe proiecte construite pe termen lung, în care o experiență nu este un moment izolat, ci parte dintr-o relație continuă între brand și public.
Tehnologia va schimba mult felul în care lucrăm. AI-ul, datele și instrumentele de personalizare vor face posibilă construirea unor experiențe mai bine adaptate publicului. În același timp, vor crește așteptările privind măsurarea rezultatelor și eficiența investiției.
Cred și că modelul de colaborare dintre agenții va evolua. Nu cred că viitorul aparține neapărat agențiilor care încearcă să facă totul intern. Va aparține celor care știu să construiască echipe potrivite, să aducă expertiza necesară la momentul potrivit și să coordoneze foarte bine întregul proces.
Dar, dincolo de toate aceste schimbări, cred că va exista o nevoie tot mai mare de experiențe reale. Cu cât vom avea mai mult conținut generat automat, cu atât va conta mai mult ceea ce putem trăi împreună, față în față.
Nu cred că AI-ul va face experiențele fizice mai puțin importante. Cred că le va face mai ușor de diferențiat. Un eveniment, o activare sau o întâlnire de brand care reușește să creeze o emoție autentică va avea o valoare tot mai mare.
Iar pentru agenții, provocarea va fi să nu confunde instrumentele noi cu scopul pentru care există. Tehnologia se schimbă, formatele se schimbă, dar la final tot despre oameni este vorba: despre ce îi atrage, ce îi face să participe și ce îi determină să își amintească o experiență.





























