[Brand Cult] Daniel Voinea: Noțiunea de brand e una fluidă și pe alocuri seamănă cu un roman colectiv

[Brand Cult] Daniel Voinea: Noțiunea de brand e una fluidă și pe alocuri seamănă cu un roman colectiv
Credit foto: Vlad Niculescu/ Cărturești & friends

Da, vremurile sunt tulburi. Și reperele din ce în ce mai importante, crede Daniel Voinea, Brand Manager Cărturești. Consecvența aduce o formă de siguranță oarecum subestimată în "goana psihotică după trenduri". Adaptarea nu este opțională, dar trebuie să plece de la o identitate clară: să știi mereu cine ești, să te prezinți în concordanță. Pe scurt, scopul nu scuză mijloacele. Oricât de tentante ar fi promisiunile.

"Încă îmi place să cred că cei care scriu povestea au control asupra narațiunii, dar sunt sigur că Agenția Mondială de Social Media și Federația Analiștilor Anonimi mă vor condamna pentru așa naivitate", spune Daniel. 

Povestim cu Daniel Voinea în continuare despre kendama și autori de Nobel, ebook-uri, audiobook-uri, manga, literatură Young Adult, spațiile gândite pentru acest public nou, intersecția lor cu celelalte personaje și alte încăperi din romanul-brand început acum 26 de ani de Cărturești. 

 

Ce putere au brandurile în 2026

Diferite branduri pot face diferite lucruri pentru diferiți indivizi. Din capacitatea de răspunde acestei diversități derivă un anume aspect care poate fi considerat un fel de putere. O legătură puternică cu comunitatea poate duce la acțiuni care depășesc anvergura economică a unui brand, poate schimba mentalități și poate îmbunătăți calitatea vieții. Știu cum sună, dar e destul de adevărat.

 

Puterea unui brand într-o lume în schimbare

În ultimii ani reperele au devenit tot mai importante, pentru că vremurile sunt tulburi. Aici nu mai contează dimenisunea brandului, cât consecvența și reziliența pentru că ele oferă credibilitate și o formă de siguranță. 

 

Cum își păstrează un brand identitatea atunci când trebuie să se adapteze permanent

Mă gândesc că această adaptare permanentă nu e o simplă rutină, ca jumătatea de oră de fitness de dimineață; nu are niște criterii măsurabile și e foarte ușor să risipești resurse și să pici din antrenament în epuizare, atunci când urmărești ținte mișcătoare. De undeva, trebuie să vii cu resursele necesare pentru a o lua de la capăt în ziua următoare și poți avea momente proaste, o pandemie, un atac cibernetic, un guvern care acționează obtuz etc, dar forma în care te prezinți trebuie să aibă legătură cu consecvența și siguranța despre care am vorbit.

Situația mea e particulară, pentru că pot apela oricând la acele momente în care a început această construcție, Cărturești(ul), și pot identifica cu (destul de multă) precizie acele lucruri care au rămas valabile timp de 26 de ani și, totuși, asta nu mă scutește de efortul de a face această analiză în fiecare zi: sunt tot eu în papucii mei sau am început să mă transform în cineva sau ceva care nu mă reprezintă? Mai scurt, e o întrebare foarte incomodă și ar fi drăguț să existe un răspuns 100% sincer și plin de înțelepciune folositoare.

 

Ce nu sacrifică brandul Cărturești, oricât s-ar schimba lumea din jur

Ceea ce ni se potrivește nouă, la Cărturești, nu e dezirabil pentru habar n-am care brand, dar știu că scopul nu scuză mijloacele. Fiecare interacțiune pe care o avem este gândită ca o relație în perpetuitate. Am vorbit abstract suficient, poate că e momentul să zic și niște chestii mai prozaice, de ex că nu facem vânzare cu orice preț și că nu promitem mai mult decât putem livra. Sinceritatea este importantă. Dincolo de business, brandul Cărturești este profund umanist și cred că asta este mișto, că fiecare interacțiune este umană, fie că are loc în librăria fizică, fie online. Chiar și azi, când ni se promite AI-ul în toate serviciile și produsele pe care le consumăm. 

 

Follow the trend. Presiunea de a răspunde noutății

Da. Majoritatea colegilor mei sunt foarte tineri și asta ajută Cărtureștiul să rămână verde - pun intended. Nu e ușor, deloc. Gen Z are mult mai mult tupeu decât generațiile anterioare.

Noi am avut această inspirație, să venim în urmă cu 26 de ani cu un concept cultural-umbrelă în loc de o librărie clasică. Nu știam atunci că ăsta va fi trendul, dar am văzut că funcționează și am perseverat. Azi există modele asemănătoare peste tot în lume și comunitatea se poate bucura de librării datorită lor. Librăriile operează cu marje profit foarte mici, așa că integrarea în ofertă a gamelor non-carte ține, pe lângă concept, de eficiență. Pentru marea majoritate dintre produsele care intră în această categorie non-carte componenta de noutate este una critică. Da, am vândut și o grămadă de kendama, dar ghici unde găseai de cumpărat ultimele exemplare din cartea Annei Carsson după anunțarea premiului Nobel 2026? Corect.

 

Dileme. Decizii dificile

Periodic trecem prin filmul acesta, în care ne întrebăm în ce fel ne pot afecta posibile transformări de format ale cărților. Înainte a existat "amenințarea" ebook-urilor, ideea că totul se va digitaliza și va deveni automat și subiect al pirateriei. Azi ne gândim că formatul audio este unul cu probleme concurențiale mai mici pentru cartea tipărită și chiar am investit mult într-o platformă de audiobook-uri, Audiotribe. Credem că cititul și ascultatul cărților sunt complementare și corespund unor instanțe diferite, așadar ar exista un potențial de dezvoltare, chiar dacă piața locală este una foarte mică. Încă suntem în faza de decizie legat de integrarea platformei în serviciile Cărturești.

Apoi, desigur, avem cititori noi, avem o creștere semnificativă în zona de manga și literatură Young Adult, o schimbare la nivel de public care se cere abordată și la nivel de imagine. În librăriile fizice există zone cu amenajări diferite și branding dedicat - Cărturești Fandom și Cărturești YA. Lucrăm la ediții speciale, există și un festiva YA, avem o librărie mobilă cu care mergem la fiecare ediție Comic Con. Provocarea este cum arată aceste lucruri acolo unde se întâlnesc cu celelalte categorii de cititori și cât din tonul de vocii de brand se dedică acestui public nou. Acest tip de public răspunde mai degrabă unui tip de comunicare pe care l-am folosit foarte puțin și pe care trebuie să-l adoptăm.

 

Capcana sau tentația cea mai mare pentru oamenii de marketing

Există foarte mult zgomot și o presiune de a livra mult și repede. Totul e hiper-tranzacțional.

Cred că mulți s-au transformat în spectatori angajați, totul s-a mutat la influenceri. Pare simplu, îl "iei" pe cutare cu tot cu publicul lui, gata cu munca aia grea de a găndi și a construi comunități. Aici se pierde acel public capabil să gândească critic și să ajute brandurile să dezvolte produse și servicii mai bune. Pentru încă o bere din portofoliul unei multinaționale e ok, sunt doar niște bugete la mijloc, dar ce rămâne după campanie? 

Avem și goana asta psihotică după trenduri, în care inovația este înlocuită cu imitații cărora li se aplică nesfârșite iterații. 

 

Cum se păstrează legătura emoțională într-un mediu controlat de algoritmi 

Cu oameni. 

Cred că am atins asta mai sus, unde am vorbit despre acea relație pe termen lung. Pentru a muta discuția din tranzacțional într-o astfel de relație, ai nevoie oameni capabili să se conecteze la ceilalți. Este motivul pentru care ieșim "din casă" cu brandul Cărturești acolo unde este comunitatea noastră. Anul acesta am fost la Bookfest cu un stand în care nu s-au vândut cărți, ci s-au oferit experiențe. Autografe la autorii premiați la Bursele Cărturești, sesiuni de silent reading, ateliere pentru copii, colțuri instagramabile. Ne-am distrat la un târg de carte.

 

Între consumatori exigenți și algoritmi, cât control au oamenii de marketing asupra poveștii 

Încă îmi place să cred că cei care scriu povestea au control asupra narațiunii, dar sunt sigur că Agenția Mondială de Social Media și Federația Analiștilor Anonimi mă vor condamna pentru așa naivitate. Ce-i drept, noțiunea de brand e una fluidă și pe alocuri seamănă cu un roman colectiv. 

 

Pot brandurile să mai modeleze cultura, să seteze paradigme?

Chiar și brandurile care n-au nicio treabă cu cultura pot face asta. De fapt, e chiar o concurență lipsită de fair-play, dacă te uiți prin prisma bugetelor. Ce fel de paradigme sunt cele setate de branduri? În urmă cu niște ani, Naomi Klein a scris acea carte care a deranjat multă lume din advertising, No Logo. Cred că multe dintre întebările ridicate de ea încă sunt valabile, dar probabil că jobul meu îmi permite să stau într-o minoritate fără pretenții de confort.

Într-o notă mai pozitivă, există branduri culturale, din inițiative private, care fac o treabă bună. Mă gândesc că e mare lucru că există și au succes, de ex, un teatru și un cinema Apollo, sau Muzeul de Artă Recentă.

 

Presiunea ecosistemului actual cultural

Peste jumătatea din oferta Cărturești este alcătuită din cărți, la care se adaugă muzică și evenimente (cu intrare liberă). Asta înseamnă că mare parte din problemele sectorului cultural din România ne afectează în mod direct. La carte s-a majorat anul trecut cota tva de la 5 la 11%, ceea ce s-a reflectat direct într-o scădere de volum. Subfinanțarea educației și a culturii, lipsa de strategie a instituțiilor statului, la pachet cu creșterea costurilor de trai, fac ca multe dintre eforturile noastre să fie aceleași ca cele ale unui ong din domeniu. 

 

Cum participă Cărturești la conversația actuală

62 de librării Cărturești înseamnă că avem o capilaritate foarte bună în domeniul cultural și o resursă pe care o punem la dispoziție. 

Rețeaua include librării stradale și spații cu circulație intensă, malluri și galerii comerciale. Dacă eram elitiști, rețeaua asta ar fi rămas la 6 librării. 

Avem o serie de acțiuni care ajută industria, oferim burse, premii și multe alte forme de sprijin pentru autori, ilustratori. Facem donații pentru biblioteci în medii defavorizate, avem rafturi dedicate incluziunii sociale și selecții de carte care pot ajuta la dezvoltarea gândirii critice și la creșterea discernământului.

 

Ce va defini un brand puternic în următorii 10 ani

Societatea se transformă, e un truism, și nu poți rămâne relevant dacă te extragi din aceste aceste transformări. Nu le am pe astea cu unde te vezi peste x ani, sunt prea multe lucruri care se petrec în jur și încă nu mi-am dat seama dacă Tesla e un brand tare pentru că toți șoferii vor o tesla sau e nasol pentru că Elon Musk e nașpa. 

 

Cine supraviețuiește

Poți supraviețui în diverse forme și nu există obligația de a deveni un brand by the book pentru asta, doar să ai mecanisme sănătoase. Cel mai bun om de la marketing s-ar putea să fie deja clientul tău, dacă ai setat cadrul relației. 

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info

Dosare editoriale

Companii

Pozitii

Sectiune



Branded


Related