[CEaC 2021] Mihaela Paun, initiatorul proiectului Bucuresti 2021: Bucurestiul este undeva intre Orient si Occident; de aici ii vine unicitatea si puterea de seductie

Orice crezi de Bucuresti, n-ai cum sa spui ca n-are farmecele lui. Pentru ca inca este un puzzle nerezolvat. Combinatia elementelor cu iz oriental si cele imprumutate din Occident da potentialul creativ, artistic si uman al orasului, candidat redutabil pentru titlul de Capitala Europeana a Culturii in 2021. De altfel, a si ajuns pe lista scurta a oraselor; si, cum explica Mihaela Paun, initiatoarea proiectului Bucuresti 2021, planul este sa puna cultura in toate "colturile" orasului, nu doar in zona centrala, unde se coaguleaza in prezent. 

Dupa ce trecutul punea Capitala sub influenta pariziana, mai recent schimbarile prin care trece i-au adus, in anumite contexte, titulatura "Noul Berlin". Mihaela spune ca titlul de Capitala Europeana a Culturii 2021 ar putea ajuta Bucurestiul sa-si gaseasca aceasta identitate inca nedefinita.

In continuare, o lasam pe Mihaela sa ne dea detalii despre candidatura orasului pentru titlul de Capitala Europeana a Culturii:

Candidatura Bucurestiului la CEaC 2021

In 2014, vazusem putin din ce s-a intampat la Guimaraes, in Portugalia, am fost acolo, auzisem ce s-a intamplat cu alte orase care fusesera la randul lor Capitale Culturale Europene, vezi exemplul stralucit al Sibiului, si evident m-am gandit ca un oras ca Bucurestiul merita o astfel de sansa.

Abia apoi am aflat ca, in ultimii ani, foarte putine capitale europene - capitale de tara, au reusit sa devina Capitale Culturale – putem vorbi de un adevarat trend la nivelul Comisiei Europene, care acorda titlul mai ales oraselor mici.

Totusi am indraznit sa sper ca Bucurestiul ar putea sa acceada la acest titlu si ca ar putea avea extrem de multe avantaje, mult mai multa vizibilitate, cel putin din punct de vedere turistic, al acelui tip de turism cultural.

Cu acest gand in minte, am pledat in fata autoritatilor ca institutia pe care o conduc, ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucuresti, sa initieze candidatura orasului la acest titlu.

Mai intai de toate a trebuit sa ne gandim ca avem nevoie de o strategie culturala, pe care acest oras nu a avut-o niciodata, o strategie culturala care sa ne arate de fapt cum este orasul nostru, cine sunt consumatorii de cultura, care sunt nevoile culturale si unde ar trebui ele sa se duca, catre care tipuri de beneficiari, catre care tipuri de zone din oras.

In felul asta, pot sa afirm ca punctele forte ale orasului sunt, de fapt, punctele lui slabe. Mai bine spus, ceea ce pare acum a fi un dezavantaj, acest fragmentarism al orasului, aceasta lipsa de coeziune si de colaborare intre actorii culturali, intre cei care activeaza in sectorul cultural, fie el independent, fie el de stat, sau faptul ca, acum, cultura orasului este concentrata aproape exclusiv in centrul orasului iar periferiile sunt neglijate, toate acestea pot deveni puncte forte.

Ele te fac sa descoperi ca energia creatoare pe care o are acest oras este debordanta si ca ea se manifesta in ciuda acestor neajunsuri. Ca avem extrem de multi oameni talentati, extrem de multe idei creative si extrem de multe nevoi. Prin proiectele pe care le concepem in Curatorium – forul creativ al proiectului, unde se nasc ideile de program – adresam aceste nevoi.

Actiuni si evenimente

Vor fi foarte multe actiuni. Au fost deja si in prima etapa, odata cu proiectul Bucuresti Memoria.Explorarea.Imaginarea Orasului, cu peste 150 de proiecte si peste 150.000 de vizitatori in 2015. In dosarul nostru am estimat in jur de 250 de proiecte pentru 2021 si perioada pregatitoare. Asta inseamna peste 10.000 de evenimente.

Pe langa asta, vorbim de calendarul de evenimente al ARCUB, festivaluri recunoscute interntional deja, cu artisti de peste hotare – cum sunt B-FIT, festivalul de teatru de strada, Spotlight, festivalul luminilor sau Bucharest Jazz Festival.

Toata lumea va putea sa propuna idei, institutiile de stat vor avea ocazia sa depuna proiecte si sa vina cu ideile lor, pentru proiecte culturale. Cei din sectorul independent, cei din sectorul privat vor putea sa aduca ideile lor cele mai bune, care intr-un final vor deveni proiecte viabile pentru oras.

Noi ne-am propus ca indiferent ce se va intampla cu orasul, indiferent care va fi rezultatul competitiei, fie ca Bucuresti va fi sau nu ales Capitala Europeana a Culturii, noi ca centru cultural al orasului Bucuresti sa implementam si sa dam viata tuturor acelor proiecte bune si foarte bune care vor fi rezultatul muncii echipei de curatori, rezultatul open call-urilor si a colaborarii cu sectorul de stat.

Punctele forte ale Bucurestiului

Aceasta creativitate imensa, aceasta energie si resursa in care cred, resursa artistica pe care o are orasul Bucuresti nu poate fi intalnita nicaieri. Resursa umana e cel mai valoros atuu al Bucurestiului.

Specificul local in context european

Bucuresti intra in competitie cu conceptul Orasul in-vizibil. Asta inseamna ca intreg potentialul creator de care vorbeam e adesea ne(re)cunoscut, nefolosit, nu e pus in valoare.

Orasul e in-vizibil pentru Europa si, mai grav, e in-vizibil pentru locuitorii sai. Vrem sa aducem in-vizibilul in vizibil. Sa exploatam, in sensul bun, tot ce are orasul de oferit, toata acea energie care acum se iroseste.

Preocuparea noastra nu va fi sa aratam doar specificul local, ci mai degraba sa aratam ca temele proiectelor noastre sunt cat se poate de europene. Problema migratiei, a periferiilor neglijate, educatia prin cultura sunt teme cat se poate de actuale atat la Bucuresti, cat si la Berlin sau la Bruxelles.

Bucurestiul este undeva intre Orient si Occident; de aici ii vine unicitatea si puterea de seductie. A fost Micul Paris, acum i se spune in anumite cercuri Noul Berlin. E in continua schimbare si in cautarea identitatii, iar titlul de capitala Europeana a Culturii in 2021 poate sa ii ofere, in fine, acest lucru.

Promovarea Bucurestiului

Ne dorim sa atragem cat mai multi oameni catre actul cultural. Insa aici nu vorbim numai de turisti, ci chiar de bucuresteni, de locuitorii orasului care, adesea, nu il cunosc, nu il iubesc, nu ”consuma” cultura lui.

Una dintre particularitatile Bucurestiului este aceea de a concentra toata cultura orasului in centrul sau, asta si datorita faptului ca toate proiectele, toate institutiile, toate spatiile culturale sunt concentrate in Bucuresti, majoritatea teatrelor, a institutiilor de cultura, se afla in mijlocul orasului, acolo unde multi dintre locuitorii din cartiere ajung greu. De aceea, strategia culturala vizeaza extinderea culturii si in sectoare, in ”zona de confort” a bucurestenilor.

Vom incerca, desigur, sa atragem si cat mai multi turisti din afara orasului. Si speram ca demersurile noastre sa fie sustinute si de intarirea zonei de infrastructura turistica, de o colaborare foarte stransa cu asociatia turistica ce s-a creat la nivelul municipalitatii si impreuna sa aratam ca Bucurestiul poate fi si trebuie sa fie un oras turistic.

Poate ca nu e un oras de patrimoniu, desi are locuri turistice minunate de vizitat si cladiri foarte frumoase, unele din ele, e adevarat, aflate in colaps. Dar poate ca din ce in ce mai multa lume va face ceea ce am facut noi cu Hanul Gabroveni, ce au facut cei de la Carturesti cu libraria Carusel, adica le vor scoate la lumina, pentru ca sunt absolut superbe.

Evenimentul cultural va fi un punct de atractie. In momentul asta, in Bucuresti exista mai degraba un turism de business decat unul cultural. Si atunci, ceea ce vor trebui sa faca operatorii culturali din toate sectoarele, fie ca sunt din sectorul independent, privat sau de stat, va fi sa lucreze impreuna. Am inceput deja, prin acest proiect sa stam la aceeasi masa.

Sa gandim programe si proiecte care sa fie atactive pentru turisti. Vom fi, poate, si noi, ca orasul Avignon, din Franta, care cu ani in urma, inainte ca marele festival de teatru sa fie cunoscut, era un mic orasel de provincie, ars de soarele Provance-ului, poate frumos in felul lui, pentru ca se afla intr-o zona superba, dar nimic mai mult.

Astazi orasul Avignion este extrem de viu, plin de turisti. Asta poate sa aduca evenimentul cultural, sa transforme un oras micut, anonim, intr-o vedeta. Cu atat mai mult un oras ca Bucuresti, care are mult mai multe de oferit.

Cum vor ajuta actiunile pe care le-ati planuit la dezvoltarea orasului?

In primul rand, cred ca vom reusi sa facem orasul mai prietenos, pentru locuitorii lui. Sunt cateva imbunatatiri pe care orasul le poate aduce cu ocazia acestui proiect, si ma gandesc in primul rand la PIDU – planul integrat de dezvoltare urbana, pe care sper din suflet ca il vor vota cei din consiliul general.

Ceea ce isi propune el este sa creeze un spatiu de imprietenire cu locuitorii orasului, adica se vor crea niste spatii publice, se vor creea niste culoare unde oamenii pot sa circule pe jos, si dintr-o data, acest oras frumos dar neprimitor din punctul de vedere al celui care vrea sa-l strabata la picior, ar putea sa devina mult mai prietenos.

Titlul de Capitala Europeana inseamna si o infuzie de capital directiunat spre cultura. Vorbim de un premiu de la Caomisia Europeana, in valoare de 1,5 milioane de euro, dar si de bani alocati de autoritatile locale pentru evenimentele artistice.

Calendarul de evenimente va deveni unul foarte bogat, cultura va fi prezenta in toate cotloanele orasului, autoritatile se angajeaza sa sustina aceste lucruri, pentru ca se va simti nevoia unor spatii publice, a unor agore, a unor camere urbane. Orasul va deveni mai cald, mai viu, mai prietenos si, in ultima instanta, mai iubit de cei care il locuiesc sau il viziteaza.