Florin Buhuceanu: Nu îmi era rușine cu mine, îmi era însă rușine de țara care mă trata ca pe un gunoi imoral şi care mă destina pușcăriei pentru orientarea-mi homosexuală

A devenit cu adevărat cine era la 23 de ani. Târzior adică, spune Florin Buhuceanu, președintele ACCEPT. Când a făcut-o, știa care sunt riscurile asumării publice: studiase doar teologie ortodoxă.

Este mai dificilă asumarea la început când vezi că oameni onorabili te tratează drept un agent al răului, povestește el.

Nu e ușor să fii gay declarat în România, ca să folosim un eufemism. Dar vizibilitatea contează și e necesară, iar asumarea e un pas important. 

Cu cât suntem mai multi vizibili, cu atât societatea românească pricepe că nu suntem pericol public, spune Florin.

Președintele ACCEPT propune tuturor un exercițiu de imaginație: gândiți-vă cum ar arăta ţara pe care o pregătesc Coaliţia pentru Familie şi prietenii lor politici:

Una în care accesul la contracepţie şi întrerupere voluntară a sarcinii să fie dificil, în care divorţul să fie descurajat, o ţară în care libertatea religioasă să fie practicată ca drept absolut, uilizat impotriva altor drepturi si libertati.

Dacă vă înspăimântă scenariul, aduceți-vă aminte că democrația nu e un cadou divin. E o construcție din care facem cu toții parte.

Florin vorbește despre ce înseamnă să fii gay în România, despre demersurile ACCEPT, inițiatori, de altfel, ai platformei pentru Drepturi și Libertăți RESPECT, despre Biserică și Coaliția pentru Familie, dar mai ales despre democrație și drepturi fundamentale care au nevoie, mai mult decât oricând, să fie apărate. 

Asumarea

Am devenit cine eram cu adevarat abia pe la 22-23 de ani, târzior adică. Nu îmi era rușine cu mine, îmi era însă rușine de țara care mă trata ca pe un gunoi imoral şi care mă destina pușcăriei pentru orientarea-mi homosexuală. Rușine și teamă.

Știam exact care sunt riscurile asumării publice, unde mai pui că studiasem teologie ortodoxă și nu țineam deloc la statutul de eretic public.

Odată ce am început să opinez în câteva din publicațiile vremii, precum Dilema și Tineretul Liber, că nu se face ca Biserica Ortodoxă sa se comporte ca agent al statului și braț lung al poliției care continua sa-i aresteze pe cei ca mine, am devenit fără să vreau un soi de homosexual public.

Vremurile s-au schimbat însă, azi tot mai multe persoane publice înțeleg nevoia de solidaritate cu acest grup minoritar care a fost evacuat din istorie, tot mai mulți tineri din comunitatea mea înțeleg să nu se mai ascundă.

Vizibilitatea celor care sunt gay, bisexuali, lesbiene, transgender este esențială: nu poţi cere societăţii să se schimbe şi să te accepţi dacă tu nu te accepţi şi nu te manifeşti ca atare. Cu cât suntem mai multi vizibili, cu atât societatea românească pricepe că nu suntem pericol public şi se decrispează încetişor încetişor.

Efecte

Este mai dificilă asumarea la început când vezi că oameni onorabili te tratează drept un agent al răului a cărui scop nedeclarat e subminarea tradiţiilor şi neamului. Devii important, care va să zică.

Ori, pe limba vecinului Putin, un fel de agent strain a carui unui scop belicos este homosexualizarea României, mă înţelegi.

Introvertul din mine nu se simte grozav nici azi în roluri de compoziţie atât de publice, recunosc. Dincolo de glumă însă, este important ca reprezentanţii autorităţilor publice să aibă cu cine să lucreze pe teme ce țin de drepturile acestei minorităţi.

La fel de important e pentru cei din comunitatea căruia îi aparţin să se solidarizeze, la bine şi la greu, cu organizaţii LGBT precum ACCEPT, Rise out, Mozaiq, TransForm

Normalitatea și pașii ei

O societate respiră normalitate dacă fiecare dintre noi ne putem implica. Când suntem însă în situaţia in care alţii decid pentru tine cine eşti şi cum trebuie să îţi duci viaţa, e clar că nu putem vorbi de normalitate.

E timpul de ripostă şi de actiune, e timpul pentru solidarizare în jurul Platformei civice Respect pentru a nu ajunge în situaţia toxică în care instrumente ale democraţiei, precum referendumul, sa fie folosite pentru a decide cine are dreptul la viaţă privată şi de familie şi cine nu, cine e familie şi merită protejată constituţional şi cine nu binemerită.

De ce e nevoie in Romania in acest moment

Avem cu toţii nevoie să fim protejaţi de Constituţie, avem cu toţii nevoie ca egalitatea în faţa legii să nu fie vorbă goală.

Nu ar strica să ne imaginăm cum va arăta ţara pe care ne-o pregătesc Coaliţia pentru Familie şi prietenii lor politici. Una în care accesul la contracepţie şi întrerupere voluntară a sarcinii să fie dificil, în care divorţul să fie descurajat, o ţară în care libertatea religioasă să fie practicată ca drept absolut, uilizat [ contondent ] impotriva altor drepturi si libertati.

E ţara în care trivializarea Holocaustului e o dovadă de corectitudine politică, iar ura îndreptată împotriva homosexualilor e, desigur, o virtute religioasă. Mulţumesc, nu asta e ţara în care vreau să trăiesc.

Comunitatea LGBT și cei din jurul ei

In cazul amândurora, e timpul să ne asumăm democraţia nu ca pe un cadou divin: Suntem cu toţii parte dintr-o construcţie în care e loc de respect pentru fiecare dintre noi.

Mentalităţile publice au evoluat datorită poziționării acestora, într-o măsură importantă. Ziariştii au schimbat discursul cu privire la gay şi lesbiene, ca sa dau un exemplu, si asta a influentat perceptia generala.

Solidarizarea unor personalităţi publice în timpul Bucharest Pride contează an de an, politicienii încep să priceapă că suntem banali cetăţeni, cu aceleaşi drepturi şi responsabilităţi.

Suntem încă tributari mentalităţilor comunismului, în care homosexualitatea era un delict şi merita a fi pedepsită ca atare. Ne-am procopsit între timp şi cu organzaţii şi activişti cu etos iliberal care îşi dau mâna pentru transformarea României în Republică binecredincioasă în care drepturile fundamentale ale cetăţenilor şi valorile lor sunt negociabile prin referendum.

Evoluție

Evoluția mentalităților e în continua schimbare, mai ales dupa intrarea României în Uniunea Europeană. Bucharest Pride organizat de ACCEPT are un rol important, e un coming out colectiv, an de an.

Suntem acolo, în stradă și pe canalele media, tot mai mulţi,  mai ales pentru aceia dintre noi care nu au încă curajul de a se alătura.

Nu mai puțin, agitatele și tensionatele dezbateri provocate de către Coaliția pentru Familie cu sprijinul pe față al Bisericii Ortodoxe vizând modificarea Constituției a provocat o solidarizare fără precedent a celor care doresc respingerea fanatismului religios care îți dictează cum să îți trăieți viața ca individ și familie.

Ei bine, lumea pricepe că utilizarea referendumului pentru restrangerea unor drepturi fundamentale pentru unii dintre noi este periculoasa nu doar pentru minoritatea LGBT, cât pentru democrația românească.

Coaliția pentru familie

Nu e prima data când organizațiile satelite ale BOR încearcă modificarea Constituției, acestea avînd deja experiență în încercările de a restricționa accesul femeilor la serviciul legal de întrerupere voluntară a sarcinii.

Ce e nou este implicarea preoțimii ortodoxe, la o scară fără precedent, utilizînd sfintele sărbători de Crăciun și Paște pentru a  redefini ceea ce înseamnă familia, respectiv căsătoria, prin lansarea deliberate de minciuni nerușinate privitoare la prăbușirea familiei tradiționale și iminenta introducere în legislație a căsătoriei gay.

Este teribil de trist să vezi că familiile, precum cele de facto, necăsătorite, cu copii sau fără copii, ce sunt de altfel tratate pastoral cu considerațiune în spațiul parohiilor, sunt brusc delegitimate juridic și moral în public, înfierate inchizitorial pentru că nu corespund înaltelor idealuri obligatoriu-maritale ale Coaliției homofobiei românești.

Nu este treaba Bisericii să decidă, direct sau prin interpuși, cum trebuie să arate viața mea privată și de familie, mandatul ei se oprește exclusiv la cununia religioasă. Nu mai mult, nici mai puțin.

Dacă dumnealor nu îsi doresc intruziunea statului în chestiuni de libertate religioasă, este firesc să nu intervină asupra  Parlamentului în chestiuni ce privesc libertățile și drepturile fundamentale ale fiecăruia dintre noi. E doar o chestiune de timp până când se va înțelege că astfel de initiațive cetățenești antidemocratice ne apropie mai mult de Rusia lui Putin și Turcia lui Erdogan li ne îndepărtează de Uniunea Europeană.

Reacția ACCEPT

ACCEPT a avut întalniri repetate cu principale partide politice pentru a arăta caracterul complet inutil ţi manipulator al acestui referendum, căsătoria deja fiind definită  în Codul Civil ca uniunea dintre bărbat-femeie,  a indicat și probat încălcarea procedurilor impuse de Constituție pentru modificarea Constituției.

Nu putem schimba Constituția, incălcând-o. De aici și deruta procedurală de un rar penibil în interiorul Parlamentului care a pasat inițiativa cetățenească de la o Cameră la alta, un du-te vino fără precedent.

Suntem, de asemenea, printre inițiatorii Platformei pentru Drepturi și Libertăți RESPECT, cea mai importantă platforma civică care se implică în respingerea campaniei populiste de restrângere a drepturilor și libertătilor fundamentale.

Vom continua să pledăm pentru introducerea parteneriatului civil în legislaţia României şi să îi sprijinim pe cei care sunt victimele isteriei homofobe întreţinute de Coaliţia pentru familie.