[De ce boicot?] Iulian Preda: De-a lungul timpului cei care au detinut sau au vrut sa preia puterea au folosit religia, istoria, arta si presa ca mijloc de propaganda. Practic traim in fake news

[De ce boicot?] Iulian Preda: De-a lungul timpului cei care au detinut sau au vrut sa preia puterea au folosit religia, istoria, arta si presa ca mijloc de propaganda. Practic traim in fake news

Protestele nu sunt suficiente, e ca si cum ai juca mereu in aparare, crede Iulian Preda, de la Frontline Club Bucharest, organizatie care a initiat apelul la branduri de a nu mai sustine cu bugetele lor de promovare fake news. E timpul pentru pasul doi, mai spune el: boicotul. Nici el nu are prea multe efecte, asa cum a aratat apelul de anul trecut, cand brandurile care s-au retras de pe posturile care propagau stiri fale au revenit acolo dupa cateva luni. Dar Iulian gaseste, totusi, un motiv de optimism:

Partea mai putin trista este ca am reusit sa deschidem aceasta discutie, a responsabilitatii si a parghiilor care pot fi folosite impotriva puterii - cred ca este important.

Si daca brandurile nu vor sa ia o pozitie in aceste ape tulburi, e dreptul consumatorilor sa le forteze sa o faca.

 

De ce te-ai alăturat boicotului

Alaturi de colega mea de la Frontline Club, Raluca Feher, sunt initiatorul acestui apel. Motivul este simplu, loveste-i unde-i doare - adica la bani - si, de ce nu, pentru ca putem, hehe.

Din punctul meu de vedere suntem un popor de sclavi (nu va simtiti prea jigniti, nu suntem singurii). Traim intr-o autarhie a hotilor, spalati pe creier prin intermediul mass media, bisericii si sistemului de invatamant, tinuti sub control cu ajutorul institutiilor de forta si a santajelor economice.

Si cu toate astea, in ultimii ani am reusit sa ne trezim un pic.

Am inceput sa credem ca se poate schimba ceva asa ca am inceput sa iesim la proteste.

Dar problema este ca protestele nu prea functioneaza, e ca si cum ai juca numai in aparare - nu dai goluri, nu castigi, in cel mai bun caz poti spera la un egal.

Drept urmare, in 2017, cand am lansat primul apel catre agentiile de publicitate si media am vrut sa schimbam tactica, sa atacam, sa le aratam ca nu sunt nici invincibili, nici intangibili, ca puterea este de fapt la noi si ca daca nu primesc bani din contractele de publicitate (care indirect sunt si banii nostri) nu vor mai exista. Am vrut sa cream un fel de DDT impotriva dezinformarii.

 

Efecte

In timpul protestelor din ianuarie-februarie 2017, daca aruncai cu o piatra in Piata Victoriei, loveai un publicitar sau un corporatist (poate chiar un CEO). Speram ca sunt acolo pentru ca le pasa si pentru ca vor sa faca ceva pentru a schimba tara, nu doar pentru ca da bine pe Facebook. Credeam ca daca le dam ideea, vor face ceva cu ea. Intre timp m-am prins ca sunt idiot si m-am calmat.

Daca in prima faza brandurile au reactionat si si-au retras reclamele de pe posturile cu pricina, cred ca au facut-o pentru PR sau ca sa dea preturile mai jos, caci dupa 3 luni erau din nou pe post. Drept urmare nu cred ca o sa se intample nimic. In general, corporatiile au dealuri mult prea bune cu stapanirea ca sa-si taie craca de sub picioare iar publicitarii sunt mult prea pe tamja cu politicul ca sa isi creeze probleme.

Partea mai putin trista este ca am reusit sa deschidem aceasta discutie, a responsabilitatii si a parghiilor care pot fi folosite impotriva puterii - cred ca este important. Inca mai sper ca prin apelul nostru vom reusi sa facem lumea sa realizeze ca exista si alte forme de protest decat iesitul in strada, ca nu trebuie sa jucam doar in aparare si ca vom prinde curaj sa trecem la faza doi: nesupunere civica.

 

De ce e nevoie ca brandurile să ia atitudine

Avand in vedere jegul deversat de A3 si RTV impotriva corporatiilor, nu pot sa nu ma gandesc la urmatorul lucru: ce fel de om trebuie sa fi sa iti iei atata mu.e (ca altfel nu stiu cum sa-i zic) pe banii tai si tu sa n-ai nicio problema.

In teorie ar trebui sa fie contraintuitiv si neproductiv pentru o companie sa-si faca reclama pe un post care in afara calupurilor de publicitate ii face antireclama, iar pe termen lung nu prea vad cum face sens sa subventionezi indirect o agenda politica care are ca efect saracirea populatiei careia tu vrei sa ii vinzi produse si care instaureza un sistem corupt si instabil, impropriu pentru biznis.

Dar in realitate nu prea conteaza daca brandurile iau vreo atitudine sau isi asuma vreo responsabilitate. Acum pe bune, cate companii credeti ca nu profita de coruptie, nu incalca legi, nu polueaza, nu insala, nu dezinformeaza, nu fura, nu isi abuzeaza angajatii, nu folosesc copii ca forta de munca, nu sclavagesc oameni sau nu fac evaziune fiscala (lista ar putea continua, dar nu vreau sa va plcitisesc)? Este datoria noastra sa fortam brandurile sa fie responsabile si sa ia atitudine.

 

Boicotul cu bune si cu rele

Cu bune si cu rele, specificul culturii boicotului in Romania este ca nu exista.

 

Critici

Din ce am observat avem cam doua categorii de critici: cei care vor sa se bage in seama fara sa aiba nimic de spus (brandurile nu fac politica si nici nu ar trebui, responsabilitatea media nu poate fi abordata de branduri pe termen lung, scopul unei companii este profitul etc.) si cei care sunt direct afectati de apel (restrangerea libertatii de exprimare ~ a ofertei media /"daca nu vrei sa te uiti la un post, schimba canalul"). Cateodata prima categorie o mai foloseste si pe aia cu libertatea de exprimare.

 

Cum poate fi măsurat în România fake news

De-a lungul timpului cei care au detinut sau au vrut sa preia puterea au folosit religia, istoria, arta si presa ca mijloc de propaganda. Practic traim in fake news.

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info

Dosare editoriale

Companii

Branduri

Pozitii

Sectiune



Related