Cand mama sa i-a sugerat sa dea la actorie dupa gimnaziu, Crina Semciuc a spus un “nu” mare si rotund din frica de esec. A inceput sa faca balet la varsta de 3 ani, mai mult ca sa scape de timiditate. Lucrurile s-au schimbat pe parcurs si nu a mai avut unde sa continue dupa gimnaziu. Si, pentru ca nu i se potrivea deloc un liceu clasic, a fost indrumata catre clasa de actorie a Liceului de Arta din Galati.
Astazi este actrita a Teatrului National Bucuresti si a facut o multime de filme, dar spune ca a ramas la fel de retrasa, cu aceleasi frici si nesigurante. Actoria a invatat-o sa le stapaneasca.
In aceasta perioada, nu debordeaza de optimism despre ce urmeaza in lumea actorilor, dar incearca sa se bucure de timpul petrecut in izolare cu familia sa. Si sa aiba incredere ca teatrul si filmul romanesc isi vor reveni dupa pandemie.
„Viitorul va fi diferit. Multa nesiguranta, putini bani pentru proiecte culturale, teatre sau filme, va fi criza in toata regula. Va urma un an complicat, dar nu imi pierd speranta, stiu ca toti cei care iubim teatrul si filmul o sa ne luptam, o sa gasim forta sa ne mobilizam și impreuna o sa iesim din criza”
Povestim cu Crina Semciuc despre parcursul ei in actorie si aruncam o privire asupra teatrului si filmului romanesc.























